• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Vineri , 29 Martie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 14 Noiembrie , 2022

Duminică la Glod

Între ,,Sâmedru” (Sfântul Dumitru) și prăznuirea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, întreg Maramureșul își pomenește, în cimitire, cu creștinească aducere-aminte, sufletele celor mutați de aici în veșnicie. Căderea frunzelor, la ceas de toamnă târzie, amintește de iminenta așezare a noastră la obârșii, la neamuri, la moșii și strămoșii din veac adormiți, dar anunță, dincolo de iarna care se apropie, făgăduința unei primăveri și a Învierii de obște.

Străvechea așezare a Glodului, atestată documentar încă de la 1390, după ce și-a rostit rugăciunile de dezlegare și de iertare pentru sufletele celor plecați, și-a pus straie de sărbătoare și a croit arc peste timp, aducând mai aproape memoria și nostalgia, înveșnicite în pelicula cinematografică, prin osteneala regizorului Ion Filip, ce a ,,descălecat” aici, împreună cu echipa sa din studiourile Buftea, în anul 1977, pentru realizarea documentarului ,,Duminică la Glod”.

Duminica din 6 noiembrie, ce nu se anunța ca oricare alta, a început, așa cum se obișnuiește într-un ținut cu profunde sentimente și convingeri creștinești, la Biserica cu hramul Sfântul Nicolae, a cărei turlă anunța de departe prezența și identitatea unei așezări străjuite de Crucea Mântuitoare a lui Hristos, dar și achitarea la zi a birurilor către Poarta Otomană, prin pre­zența semilunii, ce avea menirea de a proteja satul în timpul incursiunilor tătare de altădată. La Sfânta Liturghie, biserica a devenit neîncăpătoare, glodenii, cu mic cu mare, ascultând rugăciunile de iertare pentru adormiții întru Domnul:  Ștefan, Ion, Ioana și Pătru. Petreușii...
La ora 12.00, mulțimea ieșită din biserică s-a îndreptat spre Căminul Cultural al satului, care, prin grija Consiliului Județean Maramureș și la propunerea Consiliului Local al Comunei Strâmtura, dobândise o nouă înfățișare și un nou nume. Proiectul de hotărâre nr. 48/ 6.11.2022 devenise realitate, în baza Ordonanței de Urgență nr. 118/2006, privind înființarea, organizarea și desfășurarea activității așezămintelor culturale, și proclama: ,,Se aprobă atribuirea denumirii PETREUȘII Căminului Cul­tural din satul Glod, comuna Strâmtura, județul Maramureș”. Proiectul, purtând semnătura ini­ția­torului său, primarul din Strâmtura, Ioan Pasere, a fost dat citirii de către viceprimarul aceleiași comune, Petru Mihnea, în fața re­pre­zentanților Consiliului Jude­țean Maramureș, membrilor Consiliului Local Strâmtura, a invitaților de seamă, a soborului de preoți, ce a sfințit și a binecuvântat noul așe­ză­mânt de cultură, precum și a glodenilor, prezenți în număr im­presionant.
Devenit tradiție, festivalul cu același nume, de data aceasta aflată la a treia sa ediție, nu l-a mai avut pe scenă, alături de fiul său, Andrei, pe regretatul Ștefan Petreuș, cu cetera lui dragă. Moștenirea lăsată de Frații Petreuș a fost evocată în luările de cuvânt de pe scena amplasată în centrul satului, cuvinte pline de emoție rostite de pilonii principali ai satului: de fostul și actualul director al școlii, de medicul și de preotul paroh, precum și de invitații speciali sosiți cu acest prilej. Pe scenă au urcat apoi grupuri de copii și artiști, care, prin glasurile și prin instrumentele lor, au umplut văzduhul de la poalele Măgurei: Ansamblul de copii din Strâmtura, Voichița Nemeș, Adrian Bența, Ioan Sas, Adriana Irimieș, Petrică Mureșan, Ion, Ionuc și Andreea Ivanciuc, Crina Dreguș, Silvia Timiș, Ghiță Pârja și mulți alții. N-au avut nevoie de lumina reflectoarelor, soarele generos punând în strălucire și căldură costumele, jocul, voia bună și sufletele lor, făcând să tresară inima la fiecare vers sau acord preluat din cântecele și horile Fraților Petreuș. Momentul mult așteptat s-a produs atunci când au urcat pe scenă, împreună, Andrei și Marinel. A fost momentul predării și pre­luării unei ștafete între generații: de la ,,Frații Petreuș” către ,,Verii Petreuș”... Pentru Maramureș și pentru noi, toți, e important. Pentru Maramureș, pentru că are pe mâini bune un tezaur și pentru noi, deopotrivă, liniștitor, prin faptul că atâta timp cât încă mai cântă Petreușii, ,,nu ne-om teme, nu vin rușii!”

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.