• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Duminică , 14 August 2022

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 1 August , 2022

Dragomirești: „Veghetori la obârșii”, 2022 - încă o ediție de colecție

În a doua decadă a lunii iunie 2022, Centrul de Cercetări Teologico-Filosofice al Obiceiurilor Populare Românești din Maramureș, din orașul Dragomirești, a organizat cea de-a șasea ediție a simpozionului național „Veghetori la obârșii”.

Tema acestei manifestări științifice a fost aleasă cu multă celeritate: „Colectivizarea - un experiment dramatic asupra comunităților românești din Maramureș”. Un atare subiect gingaș a necesitat și implicarea unor invitați pe măsură, între care Acad. Doru Pamfil - președintele Academiei Române, Filiala Cluj, Acad. Emil Burzo - președinte de onoare al aceleiași instituții de prestigiu, conf. univ. dr. Ioan Mircea Fărcaș - decanul Literelor maramu­reșene, prof. univ. dr. Ștefan Marinca, prof. univ. dr. Nicolae Iuga, lector univ. dr. Natalia Lazăr, gen. dr. Alexandru Leordean, prof. dr. Ion Petrovai, prof. Simion Iuga ș.a.
De un farmec aparte, cu totul special, a fost momentul prezentat, on line, de către prof. univ. dr. Ioan Bocșa, de la Cluj-Napoca, referitor la aspecte ale colectivizării în zona sa de baștină, de la confluența râurilor Sebeș și Mureș, în fapt o pledoarie pentru locul natal despre care îndrăgitul dascăl spunea că „parcă l-ar ține Dumnezeu în palme”. Am mai reținut, între altele, că un unchi al Domniei Sale a murit de supărare, la 62 de ani, atunci când s-a văzut obligat să se înscrie în C.A.P.
Cu un stil aparte, inconfundabil, presărat cu multe vorbe de duh, dar și cu expresii spirituale unice, ne-a desfătat, de-a lungul simpozionului, unul dintre cei doi moderatori, l-am numit aici pe părintele prof. dr. Ioan Bizău de la Cluj-Napoca.  
Asemeni unor nestemate, picurate cu grijă și parcimonie, au fost apoi cuvintele decanului conf. univ. dr. Ioan Mircea Fărcaș, care ne-a deslușit taina și sensul unor termeni foarte dragi nouă maramu­reșenilor, niște „neaoșisme” între care: blem, înimă, duruoare, lume, păcurar, curechi ș.a.
Oricum, ca o idee minunată desprinsă din cuvântul domnului decan, am reținut-o pe aceea că în diferite perioade istorice limba a fost considerată ca un element esențial în a se defini un popor sau nu și, aș mai adăuga eu, lumea slavă îi considera pe toți cei de altă limbă ca fiind „muți”.

O altă intervenție notabilă, plină de învățăminte, a fost cea a doamnei lector univ. dr. Natalia Lazăr, care ne-a vorbit despre „Satul românesc în perioada regimului comunist sau despre o fragmentare a tradiției”. Dascălul băimărean ne-a încântat cu exemple din Ne­grești-Oaș, capitala simbolică a vestitei zone etnografice, despre Ugocea Românească, despre evenimentele cardinale ale vieții (naș­terea, căsătoria și moartea), amin­tindu-ne că doar la căsătorie participăm în mod conștient, despre faptul că „invitațiile” tipărite la nuntă au apărut abia în anii ’70, diminuându-se rolul cardinal al „chemătorilor”, sau că „nunta și co­mândarea nu se fac fără besăzi!”. Într-un limbaj doct și scolastic, presărat  cu regionalisme absolut cuceritoare, doamna profesor a reușit să ne capteze atenția și interesul.
Au mai impus respect și admirație profesională lucrările prezentate de către pr. călugăr Atanasie Mercaș, de la Mănăstirea Nicula, prof. univ. dr. Nicolae Iuga, prof. dr. Ion Petrovai, prof. dr. Simion Belea, Simion Iuga, pr. Grigore Andreica, prof. Măricuța Petrovai ș.a.
Ospitalitatea mireștenilor nu s-a dezmințit nici de data aceasta, invitații fiind omeniți cu asupra de măsură, cu bucate alese.

Ziua s-a încheiat în Sala de Expo­ziții, unde am admirat o colecție specială de cărți, unele fiind rodul ultimelor simpozioane și manifestări științifice, desfășurate toate sub auspicii academice.
Multe sunt localitățile Maramu­reșului care se bucură de un prestigiu istoric deosebit, dar puține sunt cele care au primari care le-au primenit în așa măsură în care a făcut-o domnul primar Vasile Țiplea din Dragomirești care, din punct de vedere cultural, a așezat localitatea între cele mai de seamă din județ din punctul de vedere al infrastructurii.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.