„Dorim să deschidem noi şcoli şi grădiniţe cu predare în limba ucraineană”

Reporter: Cum au fost în acest an sărbătorile după rit vechi?

Ştefan Buciuta: După „stil vechi” sau „rit vechi” au trecut foarte bine. Lumea s-a distrat şi a sărbătorit. În familiile mixte au fost tot câte două sărbători în această perioadă şi urmează Sfântul Ioan şi Boboteaza. În 6 ianuarie seara s-a colindat, apoi au urmat trei zile de colinde. A treia zi de Crăciun, de Sf. Ştefan, UUR a organizat „Festivalul de Datini şi Obiceiuri de Iarnă la Ucraineni”. Evenimentul a ajuns la a XXII-a ediţie şi s-a desfăşurat la Sighetu Marmaţiei, ca de obicei. Au fost mulţi invitaţi şi foarte multă lume prezentă. Iar sighetenii, de la mic, la mare s-au bucurat din plin de acest eveniment pentru că Festivalul este cu paradă.

De data aceasta, Festivalul s-a desfăşurat pe parcursul a două zile, în 9 şi 10 ianuarie.

În afară de grupurile din Maramureş, care sunt nelipsite în fiecare an, din localităţile cu populaţie majoritar ucraineană, au fost invitaţi şi din Caraş Severin, Timiş, Satu Mare, Arad, Botoşani, Suceava, Tulcea. Au fost multe grupuri de colindători şi am avut plăcerea să avem prezenţi printre noi şi invitaţi din Ucraina.

Din raionul Verhovena a venit un grup de tineri care a prezentat un obicei străvechi, cum se colindă în ajunul Crăciunului, cu multe scenete. Au fost nişte solişti cu voci extraordinare.

De asemenea, a fost prezent Ansamblul artistic al copiilor din regiunea Kiev, care a venit cu ajutorul organizaţiei internaţionale a ucrainenilor „Ukraina Lumea”.

A fost prezent şi preşedintele secretariatului general al acestei asociaţii Alla Kendzera. Au fost şi oaspeţi din regiunea Ivano-Franchivsc, o delegaţie oficială condusă de prim-vicepreşedintele administraţiei de stat, funcţie similară cu funcţia de subprefect din România. Iar din partea administraţiei Verhovena a fost, de asemenea, o delegaţie oficială condusă de preşedintele raionului. În total au fost circa 70 de invitaţi numai din Ucraina.

Rep: Şi ei ce spun de situaţia din Ucraina, cu tensiunile de acolo?

Ş.B.: Sunt necăjiţi că teroriştii din estul Ucrainei tot atacă. În ultima vreme au atacat un autobuz unde au murit mulţi oameni nevinovaţi din cauza unui obuz. De asemenea, sunt atacaţi prin surprindere soldaţii, cu toate că s-a stabilit încetarea focului de ambele părţi, dar totuşi atacurile continuă. Pe lângă cei din armată merg şi voluntari în zona de conflict. Acolo este nevoie de armată pentru a proteja populaţia. Sunt mari probleme acolo cu energia electrică pentru că, ducându-se aceste lupte, de multe ori se întrerupe energia electrică sau alimentarea cu gaze. Şi atunci populaţia suferă şi din această cauză.

Rep: Revenind la evenimentele de la noi, cine a organizat Festivalul de la Sighet de la începutul lui ianuarie?

Ş.B.: Ca de fiecare dată, Festivalul a fost organizat de Uniunea Ucrainenilor din România prin Filiala Maramureş, unde este preşedinte Miroslav Petreţchi. Şi împreună cu comitetul de conducere s-a reuşit o organizare de excepţie. Iar mobilizarea din satele ucrainene a fost făcută de organizaţiile locale ale UUR. De asemenea, tot la Sighetu Marmaţiei s-a organizat şi Revelionul Ucrainenilor, o primă ediţie iniţiată de profesoara dr. Odarca Bouth. În Maramureş trăiesc în jur de 35 de mii de ucraineni, conform ultimului recensământ. Numărul total al ucrainenilor din România este în jur de 51 de mii, deci peste 50% trăiesc în Maramureş.

Rep: Care este în momentul de faţă situaţia din interiorul UUR, pentru că erau probleme între preşedintele UUR şi deputatul care îi reprezintă pe ucraineni în Parlamentul României?

Ş.B.: Nu era problemă între preşedinte şi deputat, ci deputatul îşi făcea probleme să ajungă preşedinte. Dar trebuie să aştepte, să vadă ce se întâmplă la Congres. El se mai amestecă în problemele care nu-l privesc, dar noi îl chemăm la răspundere în faţa Consiliului şi bineînţeles că va merge până la urmă pe drumul cel bun.

Rep: Dar vă simţiţi apărate interesele în Parlament?

Ş.B.: O singură persoană nu prea poate apăra interesele ucrainenilor, pentru că face parte din grupul minorităţilor naţionale. Iar dacă cineva calcă pe bec, sunt ceilalţi care-i îndrumă pentru că sunt mulţi preşedinţi ai uniunilor care sunt şi deputaţi, care ştiu cum se rezolvă problemele în cadrul uniunilor. Mai mult, Consiliul minorităţilor naţionale este compus din preşedinţii uniunilor. Chiar acum ne-am întrunit să aprobăm bugetul pe anul 2015. Deputatul ar trebui, ca şi în celelalte partide, să fie subordinat organizaţiei, nu să-şi facă treaba de capul lui. Dar el este mai neştiutor de problemele acestea politice şi organizatorice.

Rep: Dar deputatul ucrainenilor este vocal în Parlament?

Ş.B.: Mai face interpelări. La unele i se răspunde, la altele i se atrage atenţia. El le face să aibă activitate. Sunt declaraţii politice şi atunci spui că ai luat cuvântul în plen. Dar declaraţiile politice se fac la prima oră, când plenul este cam subţire că sunt în sală doar cei din prezidiu şi ceilalţi care fac declaraţii politice.

Rep: Un mesaj de început de an pentru ucrainenii din România şi ce v-aţi propus pentru acest an?

Ş.B.: Le doresc tuturor o viaţă mai bună în acest an. Acum ne-am ales un nou preşedinte al României, care reprezintă şi minoritatea germană şi cred că sub îndrumarea lui, viaţa va fi mai bună. UUR şi-a întocmit planul de activitate pe anul acesta şi dorim să dezvoltăm latura cultural-educativă, dorim să deschidem noi şcoli şi grădiniţe cu predare în limba ucraineană cu aportul populaţiei şi a cadrelor didactice şi să mergem înainte, alături de populaţia majoritară a României, să contribuim la dezvoltarea ţării noastre, să ajungem în primele rânduri printre ţările Uniunii Europene.

 

„UUR şi-a întocmit planul de activitate pe anul acesta şi dorim să dezvoltăm latura cultural-educativă, dorim să deschidem noi şcoli şi grădiniţe cu predare în limba ucraineană cu aportul populaţiei şi a cadrelor didactice şi să mergem înainte, alături de populaţia majoritară a României” .

Ştefan Buciuta