Cenzura secolului 21, cum să nu prosteşti internauţii

Există multe momente în viaţa unei naţiuni când fruntaşii acesteia încearcă să acopere  anumite situaţii, supărătoare pentru ei prin legi, hotărâri, care să oblige cetăţeanul, omul de rând să îşi continue supunerea fără să se îndoiască de supremaţia conducătorilor.

 

 

De curând Liviu Dragnea, a iniţiat un proiect de lege conform căruia în cadrul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării se va înfiinţa Departamentul pentru Promovarea Demnităţii Umane şi Toleranţei, care va avea rol de prevenire şi sancţionare a defăimării sociale, definită ca „fapta sau afirmaţia prin care o persoană este pusă în situaţie de inferioritate pe temeiul apartenenţei sale la un grup social’’, amenda fiind de până la 100.000 lei celor care au încălcat aşa-zisa Legea Defăimării Sociale.

 

Ceea ce presupune această lege propusă de Liviu Dragnea şi care în ultimele zile a împins online-ul românesc spre diverse farse şi glume la adresa lui Dragnea, este cenzurarea on-line şi media. „Stimabilul” a înţeles că se vor apropia alegerile locale. A mai înţeles că internetul nu stă în buzunarul lui cum stau televiziunile, radiourile şi presa scrisă, aşa că, cea mai uşoară soluţie, cenzura.

 

„Dragnea ştie că poate să cumpere cu bani şi favoruri unele televiziuni, radiouri, ziare naţionale sau locale la pachet cu destui «deontologi». Tot Dragnea şi haita lui au înţeles că mediul online, reţelele de socializare nu pot fi controlate sau cumpărate şi că acestea au devenit o alternativă viabilă la mass-media tradiţionale. Internetul este o alternativă care face campaniile electorale mult mai greu de controlat mediatic, iar electoratul mult mai bine informat şi mai puţin manipulabil. Oare vrea Dragnea să fim alături de China, Rusia, Iran, Siria, Turcia din punct de vedere al libertăţii de exprimare?’’, a scris fostul şef de stat, Traian Băsescu pe Facebook.

 

Miercuri, 10 februarie, această lege a defăimării sociale, unica de acest gen din Europa, trebuia votată, însă din cauza discuţiilor în contradictoriu apărute de pe urma acestei legi, şedinţa a fost amânată pentru săptămâna viitoare.

„Nu cred că mass-media, aşa cum este ea, cu neajunsurile ei, cu lipsa de resurse, are nevoie de a defăima grupurile minoritare pentru a se menţine sau a-şi face misiunea socială de informare sau de divertisment. Nu există după adoptarea amendamentelor din comisie de ieri nicio virgulă care să nu dea posibilitatea presei, de exemplu, să critice politicienii sau să îi facă în toate felurile. Nu există nici un fel de prevedere care să interzică sau să limiteze

dreptul presei de a critica oameni politici sau nepolitici care sunt consideraţi corupţi sau în alt fel’ - Liviu Dragnea.

 

După tot acest fiasco în cadrul parlamentului, iniţiatorul acestui proiect a postat un comentariu pe Facebook, conform căruia el susţine în continuare această lege. „Noua lege a toleranţei vine în completarea ordonanţei privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. Ea nu anulează această lege şi nici nu supra-reglementează domeniul drepturilor. Astfel, legislaţia nu doar permite, ci şi garantează libertatea de exprimare. Ordonanţa, pe care – repet - noua lege nu o anulează, garantează dreptul la libertatea de gândire, conştiinţă şi religie, precum şi dreptul la opinie şi exprimare. Articolul 2, alineatul 8 stipulează că prevederile ordonanţei (care au efect şi asupra celorlalte reglementări având acelaşi obiect) nu pot fi interpretate în sensul restrângerii dreptului la liberă exprimare, opinie şi la informaţie. Deci, liber la criticat politicieni şi oameni de afaceri! Totuşi, pentru a nu exista nici un fel de suspiciuni, discriminarea pe baza apartenenţei politice şi a averii a fost eliminată din textul legii, aşa cum a fost el adoptat de comisiile de la Senat.”

 

Problema acestei legi este următoarea definiţiile privind „grupul social” şi „defăimare socială” sunt vagi, imprevizibile şi permit interpretări abuzive. Astfel, defăimarea socială este definită ca „fapta sau afirmaţia prin care o persoană este pusă în situaţie de inferioritate pe temeiul apartenenţei sale la un anumit grup social”. Grupul social e definit drept „categorie de persoane care se disting din punct de vedere social prin una sau mai multe trăsături de gen, vârstă, rasă, religie, origine etnică, limba maternă, tradiţii culturale, apartenenţă politică, orientare sexuală, origine socială, avere, dizabilităţi, boala cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA”.

Mai apoi, legea a fost updatată: legea nu mai conţine pasajul: „Apartenenţă politică sau avere” ca şi grup social. Ambiguitatea acestei formulări, posibilităţile de interpretare şi posibila cenzură a oamenilor face din această lege un concept unic în Europa, cu scopul de a demoraliza perpetuarea adevărurilor usturătoare aduse la adresa liderilor.

 

 

S-au făcut petiţii online, în Cluj-Napoca, Bucureşti, Constanţa şi Craiova, oamenii au fost pe punctul de a ieşi în stradă pentru a-şi exprima nemulţumirile cu privire la această lege. Pagina de Wikipedia a lui Liviu Dragnea a fost vandalizată ca urmare a protestelor online şi pagina de Facebook a fost bombardată cu diverse mesaje la adresa lui. Postarea lui Dragnea în care acesta a anunţat că legea sa a trecut de comisiile din Camera Deputaţilor a fost cea mai comentată postare a unui politician din acea zi pe Facebook,  având peste 4000 de comentarii astfel postarea a fost ştearsă, şi apoi repostată.

 

„Noua lege a toleranţei vine în completarea ordonanţei privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. Ea nu anulează această lege şi nici nu supra-reglementează domeniul drepturilor. Astfel, legislaţia nu doar permite, ci şi garantează libertatea de exprimare. Ordonanţa, pe care – repet - noua lege nu o anulează, garantează dreptul la libertatea de gândire, conştiinţă şi religie, precum şi dreptul la opinie şi exprimare”.