Curs valutar
Euro
4.5680 RON
Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc
1.4823 RON
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
bonta emese pe 29.02.2024 la 09:22
Domnilor ziaristi, sunteti intr-o grava eroare din nou, sunt in muzeu de pe vremea lui Ceausescu, domnul Alexa 
G. Buju pe 16.01.2024 la 01:04
Felicitari lui !
Bun si de cinste Morosan !!
De mirare e ca polutucii din acelashhh aluat moroseni nu fac
Pompiliu Barbu pe 14.11.2023 la 16:08
Un om deosebit! De ar face fiecare roman pe sfert din ce a facut acest om Romania ar fi departe!
Nelu Botiș pe 29.09.2023 la 14:27
1. Stimate domnule Teremtus, cu tot respectul, vreau sa va comunic faptul ca Bonta Emese nu va respecta.
2.
Marţi , 19 Martie , 2013
„Celui ce n-are, i se va lua”
Administraţiile publice locale din Maramureş stau pe un butoi cu pulbere. O bombă numită arierate, care va fi dezamorsată la finele acestei luni. Dacă până în 31 martie, primăriile nu plătesc 85% din datoriile pe care le aveau la finele anului trecut, nu mai primesc bani. Mai mult, cei care au arierate nu vor primi nici bani de investiţii, nici de cofinanţări.
„Celui ce are, i se va mai da, iar celui ce n-are, i se va lua şi ceea ce are”.
Acesta pare a fi motto-ul politicii fiscale, care a lovit ca un bumerang bugetele primăriilor maramureşene.
De la începutul acestui an, ultimatumul Guvernului, „prins” în trei acte normative e clar: „plătiţi-vă arierate sau oprim robinetul cu fonduri”. Folosind pretextul acordului cu FMI, Guvernul îi obligă pe primari ca, până la finele acestei luni să achite 85% din nivelul arieratelor (plăţi restante mai vechi de 90 de zile) până la finele lunii martie. În caz contrar, nu mai primesc bani.
Dumitru Dumuţa, secretarul Consiliului Judeţean Maramureş, spune că există trei soluţii pentru rezolvarea acestei probleme: „Posibilităţi ar fi: să plătească din excedentul anilor anterior, să plătească din veniturile lor proprii pe acest an, dacă au şi al treilea să se împrumute, în limita a 500 de milioane pe ţară din fonduri provenite din Fondul Proprietatea, prin Trezoreria Statului, cu o dobândă redusă. E o procedură foarte simplă, eu ştiu că în urmă cu o săptămână şi ceva, jumătate suma era deja consumată şi mai rămăsese o jumătate”.
Directiva guvernamentală a „lovit” şi în bugetele de investiţii şi cofinanţări. La începutul lunii aprilie, Consiliul Judeţean va „împărţi” bugetul pe acest an, unde, din nou, trebuie să ţină seama, cu prioritate, de stingerea arieratelor.
Dumuţa explică: „Consiliul Judeţean va aproba în luna aprilie, în prima decadă, sume de acest gen, dar cred că procedura pe care o instituie Ordonanţa 12 este cam aşa: după anumite criterii se stabileşte ce sumă i se cuvine fiecărei unităţi administrativ teritoriale, apoi se constată că acea unitate are arierate şi îi dă suma pentru această destinaţie, sau nu are arierate şi îi dă suma pentru dezvoltare. Dacă suma i se dă pentru arierate, nu va putea să utilizeze aceşti bani pentru altceva. Hotărârea noastră va afecta însă un număr mic de primării, pentru că arieratele trebuie stinse până în 31 martie, în procent de 85%”.
Lucrurile însă sunt mai complicate decât se văd de la Guvern.
Pe de o parte, nu toate datoriile sunt arierate. Adică există multe cazuri în care lucrări sau servicii prestate nu au fost facturate, iar acum nu pot fi evidenţiate în acte şi deci nu vor fi plătite. Mai mult, lucrările executate în avans pe programe naţionale sau europene pentru care încă primăriilor nu li s-au restituit banii nu reprezintă arierate. Adică Guvernul nu a plătit, situaţie care a împins la sapă de lemn primăriile, dar îi obligă pe primari să rezolve cum cred problema.
Mitru Leşe, primarul oraşului Târgu Lăpuş spune că: „de exemplu, la Primăria Târgu Lăpuş sunt în derulare trei proiecte europene, nu ne-au dat cererile de prefinanţare pe care le-am înaintat. În acelaşi timp, ei mi-s datori mie, dar scot hotărâre de guvern cu arierate. Am elaborat documentaţia pentru împrumut prin trezorerie, altă variantă nu avem. Dacă îmi dădeau înapoi prefinanţările, nu ajungeam în situaţia să fac împrumut pentru arierate. Dar pentru aceste disfuncţii sunt în situaţia să fac împrumut, să nu avem blocaj”.
Deputatul Florin Tătaru spune însă că „directiva” privind stingerea arieratelor e cât se poate de fermă: „Avem obligaţia, conform acordului cu FMI, să reducem arieratele administraţiilor publice locale şi această obligaţie ne-am asumat-o pentru că este un angajament pozitiv pentru starea economiei româneşti, să nu uităm că aceşti bani merg către agenţii economici, care se află într-o situaţie dificilă, de blocaj, pentru că au executat lucrări care nu le-au fost plătite. Există multe discuţii pentru că multe primării au făcut eforturi şi n-au arierate, altele au, iar situaţia unora le afectează bunul mers al activităţii curente. Practic, fără plata acestor arierate şi respectarea acordului, nu vom putea semna un nou acord de stand-by prevăzut pentru iunie anul acesta”.
Totuşi, până la mijlocul săptămânii trecute, numai 5 primării din judeţ au accesat credite de la Trezorie pentru stingerea arieratelor: Tăuţii Măgherăuş, Strâmtura, Călineşti, Budeşti şi Târgu Lăpuş.
Iar termenul limită pentru accesarea creditelor este 29 martie, dacă nu cumva „plafonul” stabilit la nivel naţional nu se consumă mai repede. Apoi, din 5 aprilie, primăriile „indisciplinate” se vor alege cu conturi blocate şi fără bani în buget.
„După anumite criterii se stabileşte ce sumă i se cuvine fiecărei unităţi administrativ teritoriale, apoi se constată că acea unitate are arierate şi îi dă suma pentru această destinaţie, sau nu are arierate şi îi dă suma pentru dezvoltare. Dacă suma i se dă pentru arierate, nu va putea să utilizeze aceşti bani pentru altceva. Hotărârea noastră va afecta însă un număr mic de primării, pentru că arieratele trebuie stinse până în 31 martie, în procent de 85%”.Dumitru Dumuţa, secretar Consiliul Judeţean Maramureş
Comentariile celorlalți
Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.
Comentează acest articol
Adaugă un comentariu la acest articol.
