• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Marţi , 27 Octombrie 2020

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Vineri , 9 Octombrie , 2020

Ce restricții au impus alte state europene?

De fiecare dată, autoritățile argumentează impunerea de restricții cu „așa e și la alții”. Tocmai de aceea, i-am rugat pe câțiva români din Franța, Germania, Italia, Spania și Ungaria să ne explice ce restricții s-au impus în țările în care ei locuiesc. Interesant e că nimeni nu a închis, de exemplu, activitatea restaurantelor în interior și nimeni nu descurajează opiniile contrare sau critice. Dimpotrivă, peste tot sunt dezbateri, opinii contradictorii și chiar proteste. Așa cum e normal în democrație. Și mult mai puțină panică decât în România!

 

Dana Petrișor, din Paris, ne-a relatat:

„Greu de spus ceva despre situația epidemiei în Franța. În primul rând, pentru că, din păcate, mai sunt și alte subiecte de îngrijorare în țară, mai ales în aceste zile îndoliate de catas­trofa din regiunea Alpilor Ma­ritimi. În al doilea rând, pentru că situația este foarte diferită, de la regiune la regiune, părerile doctorilor sunt diferite şi ele, discuțiile sunt aprige, uneori violente, dar toți sunt de acord că efectul nocebo este mult mai nociv (după cum îl arată și numele) decât însuși virusul. Orice medic cunoaște uriașa influență a moralului și psihicului asupra unei afecțiuni fizice. Așa că tot mai multe voci ale oamenilor de știință se ridică împotriva unei eventuale întrețineri a stării de panică și de stres în rândurile populației.
Nu avem o statistică exactă și zilnică a propagării virusului, dar la jurnalele radiofonice sau televizate ni se spune că situația se agravează pe teritoriul țării, fie în hexagon, fie în departamentele de peste mare. Dintre ultimele, Guadelupa este în «roșu aprins», în timp ce Noua Caledonie nu este atinsă absolut deloc și a luat parte la referendumul pentru indepen­dență fără cea mai mică măsură de precauție, virusul fiind inexistent pe teritoriu.
În Metropolă, de asemenea, situa­ția este foarte diferită, de la regiune la regiune, de la departament la departament sau chiar de la oraș la oraș.
Acum o săptămână, guvernul ho­­tărâse ca regiunea marsilieză să fie supusă unor restricții speciale: închiderea restaurantelor, baru­rilor, piscinelor, sălilor de sport, interzicerea adunărilor şi a diverselor sărbătoriri şi altele. Rezultatul a fost o adevărată revoltă a cetățenilor marsiliezi, în frunte cu autoritățile locale: primari, prefect, deputat care nu fuseseră consultaţi și se treziseră în fața faptului împlinit. După o săptămână, restric­țiile se ridicau, iar marsiliezii hotărau să-și creeze propriul lor consiliu științific și medical pentru a judeca situația locală în fața epidemiei și măsurile ce trebuie luate față de aceasta.
Între timp, Parisul și comunele din centura apropiată a acestuia intrau și ele în «roșu aprins» şi de data asta, guvernul, după nefericita experiență marsilieză, a adunat toate autoritățile locale pentru a lua hotărârile necesare. S-au închis barurile, dar nu restaurantele care însă nu funcționează decât până la ora 22, s-au închis și piscinele, dar nu pentru minori care se știe că nu se contaminează ușor, iar dacă se contaminează, fac forme ușoare și nu transmit boala decât în cazuri excepționale.
Așa se face că situația se schimbă de la zi la zi, de la zonă la zonă și după consultări intense. Același lucru se petrece și cu dispozițiile privind zborurile către sau din diverse țări considerate ba în «galben», ba în «roșu» ceea ce face că suntem nevoiți să consultăm situația, de fiecare dată când vrem să călătorim sau să așteptăm oaspeți din alte țări sau din regiunile franceze de peste mare.
După cum vedeți, situația din Franța, în fața epidemiei, nu este ușor de definit și de urmărit. Atât oamenii de știință, cât și cei politici învață din experiența anterioară, precum și din cea de fiecare zi. De exemplu, în timpul izolării din primăvară, se interziseseră vizitele în căminele de bătrâni. Or, în ciuda unei idei greșite care zicea că francezul nu este familist și că-și aruncă bătrânii în casele de bătrâni ca să uite de ei, francezul este foarte legat de părinți și de bunici. De altfel, casele de bătrâni sunt foarte scumpe și multe persoane în vârstă optează pentru această soluție pentru confortul de a fi servite şi de a avea companie permanentă. Doar pentru bătrânii cu pensii mici și fără copii care să asigure plata căminului, acesta este gratuit, la fel ca majoritatea prestațiilor sociale şi medicale din Franța. Desigur, confortul este asigurat la fel pentru toți locatarii.
Familia, prinsă în săptămână cu serviciul, școala sau facultatea, vine în general în week-end să-și viziteze părinții și bunicii. Din păcate, aceste vizite au fost suspendate, în primăvară, pe timpul izolării. Or, toți medicii și-au dat seama, cam târziu din păcate, că virusul a făcut mai puține victime decât singurătatea. O mulțime de bătrâni au murit de ceea ce noi românii am numi «inimă rea». Ceea ce a făcut ca vizitele, în situația actualelor restricții, să fie reglementate, dar nu interzise. Nu mai mult de doi vizitatori deodată, în încăperi separate și cu mască.
În cadrul unor anchete ale jur­naliștilor, printre bătrâni, toţi s-au declarat opuși unei noi separări de familie. O doamnă în vârstă, vioaie și hotărâtă, a declarat clar: «Dacă vreți să-mi oferiți nişte ani de viață în plus, cu prețul de a
nu-mi îmbrățișa nepoții, nu am nevoie de acești ani». Așa că lucrurile au rămas așa cum le-au dorit cei interesați.
De asemenea, sistemul de tratare al Covid-19 a evoluat mult. Se știe acum că alta este asistența respiratorie decât era cea din primăvara, că unele medicamente, cum ar fi Remdesivir, nu sunt suficient stăpânite pentru a fi administrate, că plasma poate vehicula maladii grave, așa că multe tratamente au fost prohibite până la noi cercetări și concluzii.

De asemenea, vestita «carantină» de 14 zile (numită, pe bună dreptate, «catorzină») a fost redusă la 7 zile («septină») știindu-se acum că aceasta este perioada reală de contaminare. Ca și pe vremea catorzinei, persoana contaminată trebuie să stea acasă în această perioadă de șapte zile, să se odih­nească și să ia Paracetamol, vita­mine şi o alimentație sănătoasă. Numai cazurile îngrijorătoare sunt internate, fiindcă altfel s-ar aglo­mera spitalele și s-ar contamina bolnavii și mai tare, virusul devenind nozocomial.
Oricum, discuțiile sunt permanente și în contradictoriu, uneori chiar foarte violente, pro și contra diverselor măsuri, ceea ce face că bietul francez nu se prea descurcă printre ele. Se evocă tot mai mult sistemul suedez care, după ce a dus la destul de multe victime, se află acum cu o contaminare sub a cincea parte față de celelalte țări europene, cu economia intactă și cu studiile elevilor și studenților neîntrerupte.
Acum trei zile, Laurence Ferrari, remarcabilă jurnalistă și moderatoare, a trebuit să pună în urgență publicitatea, închizând astfel gura celor doi medici care se înfruntau în emisiunea ei. Aceștia ajunseseră la o asemenea violență în exprimare, încât femeia a pus capăt emisiunii pentru a opri avalanșa de invective. E de ajuns pentru a ilustra faptul că nu există nici un consens general în privința epidemiei și că unii o întâmpină cu umilință, interes și muncă multă, iar alții cu idei fixe pe care, din fericire, pu­blicul le detestă, refuzând să fie manipulat.
O problemă a fost și cea a testării generale, la simplă cerere. Cu peste un milion de testări pe săptămână, laboratoarele au fost depășite și omul își primea rezultatul prea târziu pentru a mai folosi la ceva; așa că s-a revenit la prio­ritatea testărilor pe trimiterea de la medic. Nimeni nu poate împiedica un cetățean să ceară un test, dacă dorește, dar nu mai este prioritar. Evident, fiind un act medical, testul este gratuit.
În Regiunea Pariziană (Île-de-France), precum și în alte zone «roșii», masca este obligatorie din momentul în care se iese din casă. Alt subiect de discuție în contradictoriu, în corpul medical. La fel ca în privința închiderii complete a barurilor și cea a restaurantelor după ora 22. Închirierea de apartamente pentru evenimente festive a luat proporții și scapă oricărui control. Studenții nu pot fi împiedicați să se adune în cămăruțele lor minuscule din campusuri sau poduri, iar reducerea publicului în sălile de spectacol și pe stadioane la 1.000 de persoane în loc de 5.000 ca înainte, a creat mari nemulțumiri, atât în rândul populației, cât și al medicilor care spun că era mai sigură o situație sub control, fără asemenea restricții, decât una in­controlabilă, ascunsă. Că metrou­rile suprapopulate sunt mai primej­dioase decât un bar, în ciuda măș­tilor, întrucât lumea este claie peste grămadă, se ține de bare minute întregi și dezinfecția zilnică a vagoa­nelor nu poate împiedica circulația virusului în timpul orelor de vârf.
Oricum, măștile se distribuie gratuit persoanelor de peste 65 de ani, celor fragile sau cu boli cronice și în multe alte ocazii, așa că uneori primim măști în cutia de scrisori, în tot feluri de plicuri, de la Primărie, de la Securitatea Socială, de la proprietar, plus cele de la farmacie (zece de persoană, în fiecare săptămână).

În concluzie, Franța continuă să învețe din experiența de zi de zi, regulă generală nu există, dar nici epidemia nu mai este principala preocupare a francezilor care mai au și alte probleme cărora trebuie să le facă față, economice, meteorologice, sociale și câte și mai câte...
Acum, președintele Macron vizi­tează zonele sinistrate în timp ce familiile lovite își caută morții de tot felul: cei dispăruți în noaptea catastrofei, dar şi cei din sicriele aflate printre ruine, smulși din morminte de urgia dezlănţuită asupra regiunii Alpilor Maritimi.
Și, pentru a aduce un zâmbet în acest trist tablou, vă spun ce văd în clipa asta la jurnalul televizat: o bătrânică sinistrată tocmai este întrebată de reporter ce ar vrea să-i spună președintelui. Răspunsul acesteia este cel al unui om plin de bun simț: «N-am ce să-i spun, domnule, că doar o să vadă el singur. E băiat mare, n-o să-l învăț eu ce să facă». Vorbă înțeleaptă, de om care știe că se află «sub vremi», cum zice cronicarul nostru.
Oricum, francezul are o fire optimistă, așa că, în același timp, Roland Garros-ul, chiar și limitat la 1.000 de spectatori pe fiecare teren, a adus și el zâmbetul pe fața spectatorilor și a telespectatorilor care aveau nevoie de așa ceva; în Paris și în multe alte orașe, sunt acum expoziții deosebit de interesante, spectacole și filme. În unele zone s-au menținut și târgurile sau festiva­lurile, în timp ce la Paris, vestitul Târg anual al Parisului a fost anu­lat. După cum am mai spus, situația se judecă de la zi la zi și de la un loc geografic la altul.
În consecință... va urma...”.
 

Istvan Herczeg, din Hajdúszoboszló, Ungaria, spune că:

„Raportările despre virus se înrăutățesc pe zi ce trece. Dar al doilea val de infectări îl trăim mult mai relaxați. Nu este carantină. În transportul public, utilizarea unei măști este obligatorie, la fel și în magazine. Dacă cineva nu își acoperă și nasul este avertizat. Piscina este deschisă, dar trebuie purtată mască la intrare și există dezinfectant pentru mâini. În Haj­dúszoboszló sunt foarte puțini turiști străini. Cei din turism au o mare pierdere economică, iar autoritățile le-au pus la dispoziție o finanțare nerambursabilă de un milion de forinți pe cameră. Multe evenimente din oraș au fost anulate sau au avut loc cu un număr mic de oameni.
Într-o școală de la noi a fost găsit un copil infectat. Două clase de elevi au fost trimiși la izolare, dar pentru că nu avea cine să-i în­locuiască pe profesori, s-a recurs la cursurile online pe perioada carantinei elevilor. La intrarea în școală, elevilor li se ia tempera­tura, și trebuie să poarte mască atunci când se întâlnesc cu colegii, în special pe holuri, în timpul orelor de curs masca este opțio­nală. În curtea școlii și în sala de mese, elevii nu trebuie să poarte mască. Când a fost primul val de infectări, școlile s-au închis și s-au făcut cursuri online, dar acum, chiar dacă sunt mai multe cazuri de infectări, școlile sunt deschise. Oamenii nu stau aproape unul de celălalt în biserică. Nu există nicio limită a nu­mă­rului de oameni la înmormântări, doar că se cere distanțare socială.
Restaurantele și teatrele sunt des­chise, dar trebuie respectată dis­tan­țarea socială. La restaurant, chel­nerii sunt obligați să poarte mască.
Nu am auzit ca poliția să dea amenzi oamenilor care nu poartă mască, sau dacă nu o poartă corespunzător și peste nas. Doar sunt atenționați.
Din ce am observat, se evită evenimentele în masă, dar mi se pare interesant că oamenii au voie să participe la meciuri de fotbal, dar concertele sunt interzise”.

 

Pr. Cristian Ştefan relatează din Italia:
 

„Și în Italia sunt destule restricții: este obligatoriu să porți masca în spații închise și în locuri aglomerate, iar după ora 18 peste tot în locuri publice. Apoi cetățenii din țări cu cod roșu, gen România, trebuie să stea în carantină 14 zile. La școală, elevii stau în bănci fără mască. La fel și profesorii, dacă au distanță de elevi. Însă, cum se ridică din bancă au obligația de a pune masca. În biserici sunt cam aceleași restricții ca în România. Doar că în Italia oamenii mai reacționează, chiar și polițiștii. Nu s-au închis fabrici. Aici numărul de infectări zilnice este asemănător cu cel din România, numai că populația este de trei ori mai mare, iar numărul de testări zilnice este de peste 100.000. La restaurant este permis cu respectarea regulilor”.

 

Valeria Lăpușan, maramureșeancă stabilită în Madrid, Spania, a spus:
 

„Masca este obligatorie atât în spaţiu închis cât și deschis. Centre comerciale, restaurante, baruri se închid de la ora 22. Nu se pot reuni mai mult de 6 persoane, la fel în caz de înmormântări. Fumatul este interzis afară dacă nu sunt distanțe mai mari de 2 m. În clase este obligatorie distanța de 1 m între copii în bănci și purtatul măștii de la 6 ani. Între localitățile cu mai mult de 500 bolnavi la 100.000 de locuitori nu se poate circula, Madridul e închis acum, se poate intra doar cu hârtie care justifică că mergi la lucru. La medicul de familie te adresezi numai telefonic, rețetele sunt electronice, mergi direct la farmacie și sunt activate de medic. Bolnavii cronici au câte 6 luni medicamentația fără a mai merge la medic. Aici lumea s-a obișnuit, numai că a crescut mult numărul bolnavilor.
Pentru a intra în Spania acum nu sunt restricţii, au fost până în 30 septembrie, dar numai pentru unele țări. Nu intri în carantină la intrarea în Spania. În cazul în care vin cu avionul, se iau datele și atât, terestru nimic. Nu poți intra în zonele închise, doar atât. De exemplu: Madridul e închis 14 zile, noi stăm la 17 km de centru și nu suntem închiși. Poliția face multe controale ca să vadă dacă se îndeplinesc toate restricţiile”.

ULTIMA ORĂ. MĂSURA CARANTINĂRII MADRIDULLUI A GENERAT PROTESTE. DECIZIA A FOST ATACATĂ
ÎN INSTANȚĂ, IAR TRIBUNALUL SUPERIOR DE JUSTIȚIE DIN MADRID A ANULAT „LOCKDOWN-UL”
MOTIVÂND CĂ ÎNGRĂDEȘTE DREPTURILE ȘI LIBERTĂȚILE CETĂȚENILOR ȘI REPREZINTĂ O INGERINȚĂ A PUTERII ÎN DREPTURILE   FUNDAMENTALE FĂRĂ O AUTORIZAȚIE LEGALĂ.

 

Avocatul Michaela Braun No­viello, maramureșeancă stabilită în Germania, explică:

„Creșterea masivă a numărului de noi infectări cu virusul Covid-19 în Germania duce la noi restricții. În ultimele 24 de ore au fost înregistrate în total 2.828 de infecţii noi.
Germania este un stat federal, așadar land-urile sunt competente să ia măsurile necesare în funcție de condițiile specifice și gradul de afectare pe regiuni. Mai mult, unele land-uri au decis să delege competenţele de implementare a măsurilor împotriva răspândirii pandemiei asupra orașelor și comunelor.
Astfel, situația măsurilor restrictive este diferită de la o regiune la alta. Pe plan federal se mențin în mod unitar regulile de carantină la intrarea în Germania din zone de risc, obligativitatea purtării măștii în spațiile publice închise, înregistrarea datelor clienților din gastronomie, păstrarea regulilor de dis­tanță minimă și amenzile unitare.
În rest, în funcție de numărul de noi infecții pe zi, autoritățile administrative locale au dreptul să instituie restricțiile considerate ne­cesare pentru împiedicarea răs­pândirii pandemiei. Valoarea indicelui ratei de noi îmbolnăviri este de 50 la 100 mii locuitori, însă unii virologi consideră deja o valoare de 35 – max. 40 ca fiind limita de la care ar trebui impuse restricții masive pentru împiedicarea răspândirii virusului.
Așadar, la momentul actual, în cele mai multe regiuni din Germania cu un număr mare de infecţii noi, sunt interzise orice întruniri publice în aer liber, unde nu pot fi asigurate standardele mi­nime de igienă, păstrarea distanței minime de 1.5 m între participanți și unde identitatea participanţilor nu ar putea fi stabilită ulterior. Asupra organizării piețelor specifice de toamnă și de Crăciun vor decide autorităţile comunale în mod individual.
La nunţi şi alte evenimente de acest fel pot participa un număr de până la 100 sau, în unele lan­d-uri, până la 200 de invitaţi. Petrecerile în spatii publice pot avea loc cu un număr maxim de 50 de invitaţi, iar cele private cu un număr de maxim 25 de persoane.
În anumite localități sau zone cu un număr de infecții noi pe zi ce depășește valoarea indicelui ma­xim arătat mai sus, cum ar fi spre exemplu câteva sectoare din Berlin, Bavaria sau Westfalia de Nord, au fost anunțate noi măsuri de restricţionare masivă a contactului dintre persoane. Unele land-uri au declarat anumite zone interne din Germania ca zone de risc și vor implementa măsura carantinei față de persoanele care vin din aceste regiuni ale Germaniei.
În ceea ce privește călătoriile, Germania actualizează zilnic harta zonelor de risc. Persoanele care intră în Germania dintr-o zonă de risc sunt obligate să stea în carantină 14 zile sau să prezinte un test negativ nu mai vechi de 48 de ore. Există și posibilitatea de a efectua un test gratis la intrarea în Germania. În acest caz, până la primirea rezultatului trebuie respectate regulile de caran­tină.
Protestele care au avut loc în lunile august și septembrie în Berlin, Stuttgart sau Konstanz, împotriva măsurilor restrictive împotriva răspândirii pandemiei, au pierdut momentan puternic din intensitate”.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.