Biblioteca de idei / Studii şi documente româneşti… de la Freiburg!

Prin bunăvoinţa domnului dr. Mirel Giurgiu din Kehl (Germania), prieten şi colaborator al Bibliotecii băimărene şi al Revistei „Familia română”, am primit, la 24 ianuarie 2017, Buletinul Bibliotecii Române din Freiburg, vol. III (XXIV), Serie nouă, aferent anului 2016. Peste şapte sute de pagini, pe care le-am lecturat fascinat, în primul rând, de spiritul ce-i animă pe intelectualii români ce se adună an de an sub această emblemă tutelară şi, mai apoi, de diversitatea abordărilor tematice.

Volumul debutează cu extrase din lucră­rile prezentate cu ocazia Sesiu­nii de comunicări din 10 octombrie 2015. Încă de la primul articol, dr. Mirel Giurgiu ne îmbogăţeşte tabloul „excelenţelor” româneşti în lume prin „descoperirea” sa: „Eugen Giurgiu, un român membru al Uniu­nii Scriitorilor din Canada”. Sem­nea­ză apoi materiale evocatoare şi infor­mative: prof. dr. Matei Cazacu, de la Paris, Pia Bader Fărcăşanu (Bad Ham­burg), prof. dr. Ion Dur (Sibiu), dr. Mihai Neagu (Freiburg), prof. dr. Alexandru Herlea (Paris) şi alţii.

Un excepţional studiu publică directorul Bibliotecii Române din Freiburg, dr. Mi­hai Neagu, despre „Sfântul Ioan Boteză­torul în picturi şi icoane”. Este, de altfel, textul Con­ferinţei ţinute de „întâistă­tă­torul” acestui aşe­ză­mânt cultural unic pentru Neamul Româ­nesc, cu ocazia Bo­bo­tezei anului 2016. Trimiteri pertinente la istoria icoanei în Ortodoxia româ­nească şi în Apus, cu sublinieri exacte privind cenzura comunistă, care a malformat lucrări bine elaborate de autori prestigioşi.
La rubrica „Texte scoase… la lumi­nă” în volum sunt publicate „Scrisori către San­da Stolojan” de Horia Sta­ma­tu, partea a doua. Detalii surprin­ză­toare, multe necu­noscute de noi cei din ţară, ce întregesc elementele de unghiularitate ale verticalei noastre vieţi cultu­rale din perioade controversate. În economia generală a volumului, aceste scrisori domină copios spaţiul editorial (circa 150 de pagini), dar nu volumetria impre­sionează în primul rând, ci conţinutul destăinuirilor şi aprecie­rilor, multe dintre acestea constituind elemente de unitate absolută pentru mediul intelectual românesc, ţinut sub „protecţie” de regimul comunist! O memorialistică demnă de aşezat pe raftul cu vedete într-o bibliotecă sentimentală contemporană.
Şi cum ne este aproape imposibil să deta­­liem alte aspecte din conţinutul prezen­tă­rilor culturale, vă invităm la lectură, spre a savura „Buletinul”, în care veţi întâlni şi alte nume dragi spa­ţiului cultural românesc în toată gran­doa­rea sa planetară: Maria Golescu („Re­pertor”), Ion Ungu­reanu, Aurel Ser­giu Marinescu, dr. Crişan Muşe­ţeanu, Uta Muşeţeanu, dr. Ursula Ott… Iar capitolul ultim („Recenzii”) aşea­ză în vitrină cărţi şi reviste „scumpe” pentru Sufletul Românesc în toată lucrarea lui. Nu lipsesc nici cele semnate de Va­sile Şoimaru şi nici… „Familia ro­mână”.

Felicitări dr. Mihai Neagu! Mulţumiri cu plecăciune dr. Mirel Giurgiu!