• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Miercuri , 01 Aprilie 2020

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Marţi , 17 Martie , 2020

Biblioteca de idei. Presa românească în urmă cu 120 de ani

În perioada modernă și contem­porană presa este unul dintre cei mai elocvenți indicatori ai evoluției societății. De la 8 aprilie 1829, când Ion Heliade Rădu­lescu încredința tiparului primul număr din „Curierul românesc”, istoria presei este îmbogățită cu tot mai multe publicații, în toate provinciile românești. Astfel în­cât putem accepta ideea că suta de ani, dintre 1829 și 1929, a fost „secolul presei”. „Albina româ­nească” (Gh. Asachi), „Gazeta de Transilvania” (G. Barițiu),
„Familia” (Iosif Vulcan), „Dacia lite­rară”, „Amicul poporului”, „Bu­co­vina”, „Convorbiri lite­rare”, „Te­legraful român”, „Tribuna”, „Adevărul”, „Neamul ro­mânesc”, „Universul”, „Dimi­neața”, „Timpul” ș.a. constituie borne de cardinalitate ce ne așază într-o prestigioasă formulă de reflexivitate.
Încercând un experiment de rein­serție documentară, vom vedea cu ce „noutăți” vine „anul de grație” 1900 în peisajul unor publicații cu multe ziare și reviste consolidate. Ne sunt de mare ajutor studiile profesorului Marian Petcu, care face cu osârdie de câteva zeci de ani „recensă­mântul” presei românești.
Noutățile sunt foarte mozaicate. La 1 ianuarie apare, la București, bilunar, „Noua revistă română”, „politică, literatură și artă”, sub direcția lui C. Rădulescu-Motru, N. Iorga, G. Coșbuc, I. Slavici, I. Agârbiceanu. La 20 februarie, la Sibiu, intră pe piață „Tribuna literară”, supliment gratuit al cotidianului „Tribuna”, la care semnează O. Goga, I. Slavici, G. Coșbuc. V. A. Urechia începe să editeze „Anuarul Ateneului Român”, B. P. Haşdeu „Apărarea națională”. Apoi, în diferite centre culturale, se așază în „revista presei”; „Dobrogea”, „Revista ideii”, „Steaua Olteniei”, „Revista învățătorilor”, „Meseriașul român”, „Evenimentul” (cotidian național-liberal), „Curierul Dună­rii”, „Buciumul Dobrogei”, „Vremea” (organ conservator) ș.a. Din martie începe să apară, la Bucu­rești, publicația lunară „Revista maritimă”, pentru ofițerii superiori și bibliotecile de marină. Aici se publică articole despre marina militară și comercială, despre artele și știința militară, despre construcțiile navale ș.a.m.d., ceea ce denotă că acest sector al vieții social-economice impunea o oglin­dire specială.
„Foaia macedoneană” (pentru aromâni), „Jurnalul telegrafic”, „Anunțătorul” (mare și mică pu­blicitate), „Gazeta proprietarilor” (afaceri imobiliare), „Timbru – ziar timbrologic și literar” ș.a. trădează, pentru oricare cercetă­tor, că societatea era deja în mare schimbare, ajustându-și preocu­pă­rile după profesii și pasiuni. Așa cum se vede și din „Calendarul cultivatorilor de viermi de mătase”, „Muncitorul”, „Inde­pen­dența Albaniei”, „Brazda”, „Trubadurul”, „Săgeata”, „Trâm­bița” ș.a. Alte apariții marchează începutul preocupărilor de edu­cație moral-medicală. „Moralitatea”, „Lumina”, dar, mai ales, lunarul „Antialcoolul”, la care semnează Victor Babeș, George Marinescu, Ioan Cantacuzino, Mina Minovici (care, din 1907, va fi director), sunt repere edificatoare pentru o atare direcție.
Cum tableta de față nu e un studiu propriu-zis, ci doar o pro­vocare la un astfel de act gno­seo­logic, voi enumera și câteva publicații evre­iești (sioniste): „Dorul”, „Spe­ranța”, „Steaua israelită”; „Adio România”, „Societatea pribe­gilor”, „Jidanul ră­tăcitor” și multe altele, care glă­suiesc despre o atmosferă efervescentă în planurile de intersecție ale etosului cu ethnosul și praxisul!
Dar cel mai „picant” element de peisaj este vizibil în nomenclatura aparițiilor de divertisment. „Corsetul. Ziar al Hu­mo­re­zaților” (Craiova), „Mitocanul”, „Jos asasinii”, „Cotoiul”, „Nedumeri­tul”, „Praștia” ș.a. reflectă chiar din titlu felul în care funcționa opinia publică la 1900.

P.S. Cu un an înainte s-a constituit Sindicatul Jurnaliștilor din București. Cu un an înainte se înregistrau în catastife: „Lumina satelor”, „Rampa”, „Revista economică”, „Călăuză sanitară și igienică”, „Secolul XX”, „Gazeta judiciară”, „Tomis”, „Tribuna tipografică”, „Opinia publică”, „Lumea”, „Comerțul și industria” ș.a. Dar și „picantele” gazete: „Cheflegiu”, „Cacealmaua” și „Chițibușul”!
 

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.