Biblioteca de idei. „Și eu am servit cultural aici”

Asemeni Romei, orașul Chișinău este așezat peste șapte coline. Chiar dacă în Evul Mediu capitala de azi a Republicii Moldova era un „sat mare”, zona centrală avea caracteristici urbane. Și astăzi, sub asediul moder­nității, acest perimetru este cel mai circulat și mai frumos. Sectorul Centru, cu o populație de circa 120.000 de locuitori, găzduiește cele mai importante instituții, printre care și Bi­blioteca „Maramureș”, întemeiată în­tâi într-o altă zonă, pe B-dul Alba Iulia și mutată de câțiva ani aici.
Aici unde sunt pietrele de temelie ale urbei.
Care ne sunt arterele și cine ne sunt vecinii? Scriitorii de la Chișinău au scris nu o dată despre această „inimă a orașului”. Bulevardul Ștefan cel Mare, Primăria, strada Mitropolit Varlaam, cu Filarmonica Națională, strada Pan Halippa cu Memorialul Gloriei Militare, strada Mihai Eminescu și Teatrul Național cu același nume … Pe strada Alexei Mateevici la nr. 33 a locuit cel ce a purtat în buletin acest nume, iar la nr. 50 este sediul Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova. Pe aceeași stradă, la nr. 11, este Cimitirul Ortodox Central, unde au locurile de vecie Ion și Doina Aldea-Teodorovici, dar și A. Mateevici, M. Berezovschi, V. Cijevschi, Al. Donici. Pe nume mari de personalități „s-au intabulat” și căile rutiere numite azi: str. Gh. Asachi, str. M. Kogălniceanu, str. Vlaicu Pîrcălab, str. Gh. Cașu, str. Constantin Vârnav, str. Ion Nistor, str. Mitropolit Gurie Grosu, str. V. Alecsandri, str. Mircea Eliade, str. George Meniuc, str. Al. Cosmescu, str. N. Moro­șanu, str. I. Sorocean, str. Anton Crihan ș.a.
Ni-s vecini de „Centru”, Sala cu Orgă și Teatrul „Luceafărul”, Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși”, Teatrul Satiricus „I. L. Caragiale”, Casa Centrală a Armatei, Galeria L (într-o clădire în care s-a aflat Liceul „Regina Maria”, inaugurat în 1864), Teatrul Dramatic Rus „A. P. Cehov”, Cinematograful „Gaudeamus”, Centrul Cultural „Odeon”, Hotelurile Chișinău, Cosmos și Național, Institutul Oncologic, Centrul Republican de Cardiologie, Academia de Științe a Republicii Moldova, Academia de Studii în Domeniul Administrării Publice, Universitatea Liberă Inter­națională, Liceul Româno-Francez „Gh. Asachi”, Casa Radio, Casa de Cultură „Steaua”, Casa Presei, Moldtelecom etc. Călătorul prin Chișinău va fi magnetizat cromatic de aspectul figurativ al Catedralei „Sf. Marele Mucenic Tiron” (1858), promotor de „albastru chișinăuan”, Biserica „Sf. Pantelimon”, cu alură grecească, Biserica „Adormirea Mai­cii Domnului” cu aspect rusesc, Bi­serica „Sf. Teodora de la Sihla”, cu elemente clasice … Am inserat doar instituții ce funcționează în edificii cu adevărat frumoase și reprezentative. Majoritatea clădirilor din Sectorul Centru, cu deosebire cele din zona Malina Mică, unde și arhitectura blocurilor de locuit este specială, adeveresc cu privire la un simț estetic urban evident în toate perioadele de edificare. În plus, voi enumera și celelalte biblioteci „surori” din Sector: Biblioteca Științifică Centrală „A. Lupan” a Academiei de Științe, Biblioteca Publică de Drept, Biblio­teca „Ovidius” și Biblioteca „A. Mickiewicz”.
Ca iubitor de frați și de pământ românesc, am poposit de multe ori aici în răsărituri, începând cu 14 ianuarie 1991, când am instalat Troița din fața Catedralei Mitropolitane. Am călcat peste aceste palme de pământ mobilate urban cu sentimente tropice nobile în expresie ultracivilizată. Am participat la evenimente importante și am cunoscut oameni minunați, atât la nivel municipal, cât și pretorial. Iar acum, pătruns de un sentiment fier­binte de apartenență la lucrurile făcute împreună, primesc cu drag vești de la colegele de la Biblioteca „Maramureș” din Sectorul Centru și admir prin albume frumoase „călă­uze” fotografice spre posteritate. Aceasta deoarece pot spune, într-un cor mixt româno-român, „Și eu am servit cultural aici!”.