Biblioteca de idei / Diarium Academicum Septentrionis (CXXII)

·        1891. În numerele 42, 57 și 61 din „Gazeta Transilvaniei” a lui George Barițiu, An LIV sunt publicate fragmente dintr-un vast articol privind istoricul catedrei de limba română de la Gimnaziul din Baia Mare semnat de părintele și scriitorul Ioan Costin din Satu Nou de Sus.

·        1891. Scriitorul și profesorul Petre Dulfu a fost decorat de regele Carol I cu Ordinul „Coroana României” în grad de cavaler.

·        1891. În primăvara anului 1891, George Pop de Băsești a fost primit de Mihail Kogălniceanu, care i-a dat sfaturi pentru menținerea solidarității neamului românesc (Din Cronica Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare).

·        1891. În volumul II din Documente privitoare la Istoria Românilor, culese de Eudoxiu de Hurmuzaki, la pagina 320, regăsim Tabela genealogică a familiei Drăgoșeștilor (Dragfy).

·        1 ianuarie 1891. Scrisoare expediată de George Pop de Băsești către Vincențiu Babeș, membru fondator al Academiei Române, în care arată că preocuparea primordială a fruntașilor politici români trebuie să o constituie redactarea definitivă a Memorandului în vederea publicării.

·        24 ianuarie 1891. La București, în Sala Universității, își începe activitatea Liga pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor (cunoscută și sub numele de Liga Culturală). Înființată în stilul unei opere de entuziasm tineresc, la inițiativa unor distinse personalități (G.C. Cantacuzino, N. Filipescu, Barbu Șt. Delavrancea, Ioan Bianu ș.a.), organizația face demersuri precum cel din această zi istorică, în care este dat publicității Apelul pentru apărarea drepturilor românilor. Grigore Brătianu a citit manifestul Ligii, P. Negulescu a vorbit despre vitalitatea poporului românesc, G. Cernescu despre însemnătatea zilei de 24 ianuarie, iar Simion Mehedinți a conferențiat despre Rolul civilizator al României în Orient. În fruntea Ligii vor ajunge în decursul timpului importanți exponenți ai susținerii necesarei „Uniri” a tuturor românilor, dintre care amintim pe V.A. Urechia (1893-1897), Vasile Lucaciu (1914-1918), Nicolae Iorga (1919-1940).

·        15-28 februarie 1891. Articolul (nesemnat) Poetul Eminescu și Biserica catolică este găzduit în „Revista Catolică” a lui Vasile Lucaciu, An V, Fasc. III-IV, p. 43-47.

·        20 februarie 1891. Scriitorul și profesorul Petre Dulfu obține certificatul de cetățenie română prin Diploma Regală nr. 1925, semnată de Regele României, Carol I.

·        28 februarie 1891. În „Revista catolică”, Vasile Lucaciu publică articolul Poetul Eminescu și Biserica catolică. Sub influența canonicului Alexandru Grama, atitudinea antieminesciană a lui Lucaciu pare azi neverosimilă, dar în anii aceia, sub cupola Blajului, eminescianismul era perceput ca un curent anticreștin. (Vezi și studiul lui Al. Grama Un suflet mohorât și putred ca al lui Mihai Eminescu din volumul M. Eminescu. Studiu critic).

·        30 aprilie 1891. În „Revista Catolică” editată de Vasile Lucaciu, An V, Fasc. VIII, p. 130-131, este publicat articolul Jubileul Academiei Române, cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la înființarea celei mai importante instituțiuni cultural-științifice românești.

·        11-13 mai 1891. În Sala Ateneului Român din București, sub președinția lui Alexandru Orăscu, se desfășoară lucrările Primului Congres al Ligii Culturale. Printre participanți: A. Odobescu, V.A. Urechia, Gr. Tocilescu, A. Densușianu, I. Bianu, S. Mehedinți, iar din Transilvania Vasile Lucaciu.

·        Mai-octombrie 1891. Un grup de 27 români din Sălaj și Sătmar s-au deplasat în Boemia, cu scopul de a vizita Expoziția Națională Jubiliară. După cum precizează dr. Viorel Câmpeanu în studiul Florian Cocian, un ilustru fiu al Potăului, prea puțin cunoscut, Comitetul de organizare a expoziției „l-a desemnat pe profesorul Jan Urban Jarnik, un mare prieten al poporului român și vorbitor al limbii române, să adreseze câteva cuvinte de binevenire oaspeților transilvăneni”. Istoricul sătmărean menționează printre membrii grupului de vizitatori, alături de Florian Cocian, avocat din Cehu Silvaniei, cu mari proprietăți la Domnin, dar cu origini maramureșene, pe George Filip, dr. Iacob Brândușanu și Andrei Cosma, după cum se precizează în explicația unei fotografii publicate în „Gazeta ilustrată” din Cluj, an IV, nr. 1-2, ianuarie-februarie, 1935, p. 9 (Viorel Câmpean, Oameni și locuri din Sătmar, vol. IV, Editura Citadela Satu Mare, 2020, p. 384). Într-un alt studiu, publicat în „Caiete Silvane” și republicat în „Magazin Sălăjean” din 21 mai 2019, Viorel Câmpean înscrie în lista celor prezenți în Boemia și pe Aurel Popovici și dr. Teodor Mihali. Toți aceștia au avut privilegiul de a se întâlni cu marele lingvist Jan Urban Jarnik și de a constata maturitatea culturală și economică a națiunii cehe.