• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Luni , 19 Noiembrie 2018

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 5 Noiembrie , 2018

Biblioteca de idei / Despre „micime” punând în lumină mărimile

Când apare această tabletă, ce-și propune ca scop principal o informare de suflet pentru cititori și „secundar” o „îndreptare” de destine frânte, este 3 noiembrie 2018. An important, „An Centenar”, la împlinirea unui veac de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia. „Informarea” se referă la o carte și la oamenii acestei cărți. Despre ce este vorba?
Printre personalitățile sălăjene cu cel mai mare rol în a face istorie, și a scrie istorie, în secolul XX, a fost și Ioan Ardeleanu Senior. Unii îl consideră „cel mai mare dascăl”, alții „istoricul sălăjean cu cea mai proeminentă vizibilitate în anii interbelici” (acad. Octavian Lazăr Cosma). Eu personal am văzut în aura sa expresia reală a punerii în operă umană durabilă a senectuții academice.
În ultimii ani, prin strădania Editurii „Caiete Silvane” din Zalău (director Daniel Săuca) au fost aduse sau readuse la lumina tiparului câteva dintre cărțile „magistrului de la Supur”. Pentru ziua de 28 octombrie 2018, fiul său Horea Doru Ardelean, născut în perioada în care ilustrul dascăl sălăjean era refugiat la Blaj, a gândit și construit un eveniment major – Sărbătorirea a 110 ani de la nașterea „Seniorului”, la care să fie lansate și „Memoriile” sale puse în format edi­tabil și comentate de nepotul (și de bunic și de unchi!) Inocențiu Arde­lean, ziarist la Timișoara. În acest sens, Horea Doru „a recoltat” o Pre­față, chiar de la Octavian Lazăr Cos­ma, fiu al Sălajului, care a beneficiat de sprijinul „Profesorului Ioan Arde­lean” pe vremea refugiului la Blaj, după ce copilul ce va deveni academician a rămas fără ambii părinți, în urma Masacrului maghiar de la Treznea, ce a urmat zilei de 30 august 1940 când s-a semnat Dictatul de Viena. Ulterior Horea, care mi-a fost coleg de serviciu pe vremea când funcționam ca bibliotecar la un liceu din Baia Mare mi-a solicitat și mie un „text frumos pentru Postfață”. L-am scris la viteza condeiului obișnuit cu insomniile nocturne și l-am predat Tipografiei Panda Print din Baia Mare (director Gavril Petrișor) spre a fi „cuprins în operă”. L-am scris grăbit, dar îmi place și acum, inclusiv titlul, venit pe filiera tropismelor mele majore („De neamul sălăjenilor” sau Postfață la un panegiric de excepție).
Timpul însă n-a mai avut răbdare. Horea Doru Ardelean s-a stins fulgerător din viață și a plecat să ilumineze cu virtuțile sale alte căi mirabile. Despărțirea de această lume, pe care a servit-o din tot sufletul său bogat, s-a petrecut la 5 august în acest „an festiv”, pentru care toți ne-am făcut multe planuri. Cartea a apărut pe „piața ideilor” printr-o străduință triumvirală: Tipografia Panda Print, Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj și Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare. E o lucrare ce pune balsam pe multe răni, mai ales în stil post-festum și post-mortem. De aceea am ales pentru lansarea acestui volum data de 6 noiembrie 2018 când Horea Doru Ardelean ar fi împlinit 75 de ani. Și de aceea am ales drept loc de lansare Sala Fondului Documentar al Academiei Române ce va fi botezată în curând cu numele „Academician Ionel-Valentin Vlad. Președinte al Academiei Române 2014-2017”, pe care la data de 20 septembrie 2018 l-am omagiat în Aula Academiei Româ­ne din București, când ar fi împlinit vârsta de 75 de ani.

Se joacă cifrele magice cu noi sau e o țesătură modelatoare de destine, din care trebuie să tragem concluzii despre „micime” punând în lumină „mări­mi­le” din jur? Nu știu. Dar cred că nimic nu e întâmplător. Doar dacă „întâm­plător” vine din latinescul „In Tem­plum”!

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.