• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Sambătă , 27 Aprilie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Vineri , 17 Ianuarie , 2020

Biblioteca de idei. Calendarele culturale – o necesitate!

Cu câteva luni înainte de fiecare an lucrăm acribios pentru realizarea „Calendarului cultural” al anului ce vine. Este o formă evidentă de gnoseotropism, pe care o dezvoltăm an de an. Și mai este un fel de „broderie de tip Kayros” pe structurile definitiv stabilite de Cronos. Altfel spus, nu doar marcarea curgerii timpului (dimensiunea cantitativ cronologică), ci și sublinierea câștigurilor calitative, din „urmele” lăsate de oameni pe răbojul timpului curs. Deoarece sunt încă destul de mulți cei care nu ne înțeleg eforturile și nu ne împărtășesc tehnicile acestea de lucru într-o instituție de cunoaștere, voi explica în cele ce urmează importanța unei zile, prin așezarea în obiectiv a chiar acestei zile, în care citiți acum „Gazeta”. Deci 18 ianuarie 2020 înseamnă ca rememorare necesară următoarele clișee:
18 ianuarie
• 18 ianuarie 1653. A fost semnat Tratatul de unire a Ucrainei cu Rusia, prin care Ucraina a fost absorbită de Țaratul Rusiei. Cazacii lui Bogdan Hmelnițki au depus jurământ de credință față de Țar. S-a ajuns treptat la o rusificare a societății, care a culminat cu Ukazul de la Ems (1876) care interzicea tipărirea de cărți în limba ucraineană.
• 18 ianuarie 1788. În Australia s-a înființat prima colonie populată cu deținuți englezi.
• 18 ianuarie 1799. Francezul Louis Robert primește brevetul pentru proiectul primei instalații de produs hârtie.
• 18 ianuarie 1821. A început Revoluția de la 1821, condusă de Tudor Vladi­mirescu, care a înlăturat regimul fanariot în Muntenia.
• 18 ianuarie 1825. Este inaugurat Teatrul Balșoi din Moscova, conceput de arhitectul francez Joseph Beauvois.
• 18 ianuarie 1844. Se joacă, la Iași, în premieră, comedia „Iorgu de la Sada­gura”, prima scriere dramatică origi­nală, semnată de poetul Vasile Alec­­­sandri, piatră de temelie a drama­turgiei românești.
• 18 ianuarie 1848. Se naște, la Șiria, lângă Arad, scriitorul Ioan Slavici, nuvelist, romancier, memorialist, dramaturg și gazetar român.
• 18 ianuarie 1860. Se „dădea în cunoștință publicului” că „luni la ora 10 dimineața se va celebra deschiderea noului gimnaziu, al lui Lazăr”. E vorba de prestigiosul Liceu „Gheorghe La­zăr”, în continuare școala româ­nească ce a dat cele mai multe personalități cardinale ale neamului.
• 18 ianuarie 1878. Spiru Haret își ia doctoratul în matematică la Sorbona cu o teză de mecanică cerească. A fost ministru al Educației în trei mandate și membru titular al Academiei Române.
• 18 ianuarie 1879. Are loc, la Teatrul Național din București, premiera piesei „O noapte furtunoasă” de Ion Luca Caragiale.
• 18 ianuarie 1919. A început Con­ferința de Pace de la Paris, care a permis României să-și fixeze hotarele, în linii mari, în conformitate cu „voința plebiscitară” dovedită în 1918.
• 18 ianuarie 1936. A încetat din viață scriitorul englez Rudyard Kipling, laureat al Premiului Nobel pentru Lite­ratură în anul 1907. Cea mai cunoscută carte a sa rămâne… „Cărțile Junglei”!
• 18 ianuarie 1941. În teritoriul Transilvaniei ocupate de Ungaria horthistă, în urma Dictatului de la Viena, s-a dispus, prin ordonanță, ca în toate actele de stare civilă numele românești să fie scrise cu grafie maghiară!
• 18 ianuarie 1999. Peste 10.000 de mineri au început un marș spre București.
• 18 ianuarie 2005. Compania „Airbus” a lansat, la Toulouse, avionul A380, cel mai mare aparat de zbor din lume destinat transportului civil.
• 18 ianuarie 2009. A murit poetul național Grigore Vieru, membru de onoare a Academiei Române. S-a găsit în prima linie a Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia, textele sale servind considerabil redeșteptarea moldovenilor din stânga Prutului.
Sunt doar câteva elemente pe care le-am considerat revelatoare pentru a putea desluși „orizontul” acestei zile obișnuite. Le-am condensat din lipsă de spațiu. Și le așez aici ca o dovadă pentru mica mea demonstrație cu privire la nevoia de a lumina, pe cât posibil, întunericul trecutului. În plus, e de reținut și expresia „Cine uită trecutul… n-are viitor!”. O vorbă din popor, o rostire a lui Nicolae Iorga, un adevăr puternic!

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.