Biblioteca de idei / Băncile și Marea Unire

Intrăm cât de curând în Anul Centenar. Unii „animatori” culturali au început „evocările”. Am putut foarte ușor constata înclinația majoră spre varianta „contribuției determinante” a elitelor politice la edificarea României Mari. Accentul nu este greșit pus într-o astfel de „concluzie”, doar că nu pot fi scăpați din vedere ceilalți factori favorizanți. Vo­luntarii de pe front, diplomații, soldații ce sperau să fie răsplătiți cu pă­mânt, ofițerii și comandații ad-hoc (! vezi cazul lui Iuliu Maniu pentru episodul Viena!). Până la urmă, tot suflul național ce și-a așezat speranța pe acest obiectiv cardinal.
Dintre „factorii determinanți” este total uitat cel al „mediului bancar”. Dacă românii transilvăneni n-ar fi dezvoltat un sistem adevărat de bănci, bănci populare și cooperative de credit, speranțele n-ar fi fost însoțite de forța economică nece­sară pentru o emancipare atât de com­plexă. De la înființarea Băncii „Albina” la Sibiu și după perioada de stagnare de 14 ani (1871-1885) a urmat un reviriment remarcabil, în numai trei ani înființându-se 17 instituții de credit, după cum prezintă situația specialiștii din mediul bancar. Iar la momentul izbucnirii Marelui Război, funcționau cu capital românesc 168 instituții specia­lizate. Cele mai multe aveau chiar în titulatură „chemarea”, adică nume de răsunet pentru stimularea fibrei naționale: „Dacia” la Orăștie, „Decebal” la Deva, „Doina” la Câmpeni, „Frăția” la Agnita, „Gorunul” la Aiud, „Corvi­nea­na” la Hunedoara, „Hațiegana” la Hațeg, „Iulia” la Alba Iulia, „Poporul” la Lugoj, „Vatra” la Cluj… Dar și „Andreiana” la Rășinari (de la mitropolitul Andrei Șaguna!), „Bistrițiana” la Bistrița, „Bi­ho­reana” la Oradea Mare, „Lipovana” la Lipova…
De remarcat că prin locurile noastre au funcționat multe „case de credit”, „coo­perative”, „case de economii”. „Aurora” la Baia Mare, „Chiorana” la Șomcuta Mare, „Codreana” la Băsești, „Lăpu­șana” la Târgu-Lăpuș, „Maramurășana” la Sighetul Marmației, „Râureana” la Copalnic-Mănăștur, „Sătmăreana” la Seini… În fruntea acestora „s-au așezat” exponenții intelectualității românești: notari, preoți, învățători, avocați, medici, farmaciști, comercianți, economiști etc. La vârsta de 70 de ani, George Pop de Băsești era membru fondator și preșe­dintele a cinci bănci. La cârma acestor instituții fundamentale pentru emanciparea neamului s-au mai aflat: Vasile Lucaciu, Aurel Vlad, Elie Dăianu, Ila­rion Pușcariu, Roman Ciorogariu, Parte­nie Cosma, Nicolae Ivan, Ioan Popo­viciu, Gregoriu Pletosu și alții. Spațiul de față nu ne permite o analiză detaliată, dar pot fi cercetate din biblioteci și arhive lucrări memorabile semnate de specialiști ai domeniului: Corneliu Diaconovici, Nicolae N. Petra Petrescu, Ion Enescu și Iuliu Enescu, Eugen Brote, Liviu Maior, Mihai Drecin, Vasile Dobrescu, Lucian Dronca ș.a. În plus, e de reținut aspectul că, dacă n-ar fi deținut proprietăți și calități economice diriguitoare, fruntașii românilor n-ar fi putut desfășura multitudinea de activități pentru cauza emancipării neamului sub egida ASTREI, sau cele politice, sub cupola Partidului Național Român.