• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Joi , 13 August 2020

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 26 Septembrie , 2005

Barbanoc in parul miresei

Mestesugarii traditionali din Maramures sunt pe cale de disparitie. Daca la capitolul cioplitura in lemn, tesaturi si iconarit exista sute de practicanti, alte profesii traditionale au disparut cu desavarsire sau sunt pe cale de a se pierde. Un asemenea mestesug este impletitul cununilor de mireasa din zona etnofolcorica Valea Ruscovei. Poienile de sub Munte, cea mai mare comuna a Maramuresului, ascunde inca traditii nemaiintalnite altundeva. Acolo, nuntile se mai performeaza in stil traditional. Asta inseamna si faptul ca mirii poarta pe cap ornamente complicate, la fel de decorati fiind si nasii sau domnisoarele de onoare. Cea mai mare realizatoare de asemenea obiecte de podoaba este Melana Veciunka, care locuieste in centrul comunei, langa biserica veche, la casa cu numarul 416. Desi mester autentic si experimentat, aceasta nu este deloc mediatizata, nu figureaza in cataloagele sau ghidurile Maramuresului si nimeni de la ARTEM (Academia de Arte si Meserii Traditionale din Maramures) nu i-a propus sa devina membru. Povestea Melanei Veciunka are 63 de ani si povesteste, intr-o limba romana cu puternic accent ucrainean, ca: „nevoia m-a invatat sa fac asemenea cununi. Am ramas orfana de tata la varsta de opt luni, doar cu mama si cei cinci frati. La scoala am fost o eleva buna, dar n-am putut sa fac decat sapte clase, ca n-au fost bani si a trebuit sa muncesc. Asa am invatat, singura, sa fac cununi de mireasa si struturi pentru miri si nasi. Am inceput in urma cu aproape 40 de ani, pe atunci aveam vreo 24 de ani. Pentru cununa de mireasa, care este cea mai complicata, am nevoie de frunze de barbanoc, coaja de salcie (pe care o decojesc prin luna mai, pentru ca mai tarziu este prea tare), de tidru (frunze de tuia, n.red.) din fata bisericii, de floricele din lana alba, roz si rosie - pe care tot eu le impletesc. E mult de lucru numai pentru a strange materialele. Pentru barbanoc ma duc pana la Rona de Sus, de exemplu.” Eficacitatea? „Eu pot face cam doua cununi de mireasa pe zi. Mai demult nu reuseam decat una singura. Nu ca ma laud, dar sunt prima in aceasta meserie, desi mai sunt si altii care fac, mai nou. Intrebati de mine prin sat si veti vedea ce va spun oamenii. Cererea este mare. Desi oamenii sunt mai moderni, la nunta inca se pastreaza traditia. Dar, cu toate ca munca este multa, nu se plateste bine. Pentru o cununa primesc doar 150 de mii lei. Atunci cand am spus ca merita mai mult, preotul a zis ca nu, ca si asa e scump.” Arsenal pentru nunta Cand am ajuns la locuinta Melanei Veciunka, aceasta tocmai realiza o serie de accesorii de nunta. Cununa de mireasa, doua cununi de domnisoare de onoare (realizate, de asemenea, din frunze), un clop ornat de mire si „struturi” pentru nasi. Clopul de mire (din postav verde) se ornamenteaza complicat, cu accesorii moderne (tip „pom de iarna”), firicele de lana impletita si colorata si, mai ales, spice de orz. Acestea se folosesc si la accesoriile de sarbatoare ale nasilor. Un intreg arsenal, realizat migalos si artistic (mai ales cununa miresei), menit sa slujeasca doar pentru o zi, insa una de neuitat: ziua nuntii. Dupa celebrare, cununile se pun la pastrare, sub grinda casei, ca semn de aducere aminte. Mestesugul artistic al Melanei Veciunka ar trebui intens mediatizat, mai ales ca productia acelui bot de femeie se numeste arta populara autentica, un fenomen pe cale de disparitie. Teofil IVANCIUC

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.