Curs valutar
Euro
4.5680 RON
Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc
1.4823 RON
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
bonta emese pe 29.02.2024 la 09:22
Domnilor ziaristi, sunteti intr-o grava eroare din nou, sunt in muzeu de pe vremea lui Ceausescu, domnul Alexa 
G. Buju pe 16.01.2024 la 01:04
Felicitari lui !
Bun si de cinste Morosan !!
De mirare e ca polutucii din acelashhh aluat moroseni nu fac
Pompiliu Barbu pe 14.11.2023 la 16:08
Un om deosebit! De ar face fiecare roman pe sfert din ce a facut acest om Romania ar fi departe!
Nelu Botiș pe 29.09.2023 la 14:27
1. Stimate domnule Teremtus, cu tot respectul, vreau sa va comunic faptul ca Bonta Emese nu va respecta.
2.
Marţi , 19 Martie , 2013
Bani pe apa Schengen
De ani buni, se pompează bani într-un obiectiv amânat şi răs-amânat: aderarea la spaţiul Schengen. În total, o factură de circa 2,5 milioane de Euro, pentru o aderare devenită întâi speranţă, apoi vis şi apoi amăgire. Maramureşul trebuia să devină încă de acum doi ani frontieră Schengen. Ce a pierdut şi ce a câştigat judeţul nostru din această ecuaţie?
Fonduri, eforturi şi ani buni de proiecte, implementări şi amăgiri. Pe scurt, un nou episod în care Maramureşul joacă rolul victimei colaterale: aderarea la spaţiul Schengen. De aproape patru ani se pompează miliarde în acest obiectiv considerat strategic. Estimativ, “factura” securizării frontierelor din judeţul nostru s-ar ridica la circa 2,5 milioane de Euro. Mai mult, pe lângă aceste fonduri direcţionate “de sus”, primarii localităţilor din zonele de frontieră au tot fost presaţi să investească şi ei fonduri, pe modelul: “daţi un leu pentru Schengen”. Acum, investiţiile şi „alinierea la standarde” continuă. Numai că, de sus, de la Guvern, ni s-a spus răspicat că Schengen nu mai este o prioritate. Atunci pentru ce cheltuim în continuare miliarde?
Am încercat să aflăm cât a costat visul numit Schengen pentru Maramureş. Numai că, până la ora închiderii ediţie nu am primit un răspuns clar. În urmă cu mai mulţi ani, cei peste 140 de kilometri de graniţă spre Ucraina reprezentau locul de delimitare a UE de statele din spaţiu fost sovietic. Dar în rest, era o graniţă în care se picheta ca pe vremea bătrânilor, iar traficanţii de ţigări şi orice se cere pe piaţa românească şi mai departe, îşi vedeau de afacerile lor.
Paradoxal, graniţa cu Ungaria, cam inutilă în noul context european românesc, era împânzită de posturi de pază şi control, iar la noi din doi în doi.
Dar modernizarea a ajuns şi în Maramureş. A început să se lucreze pe graniţă cu tehnică, cu resurse umane mai însemnate. Rezultatele s-au văzut, Poliţia de Frontieră a început să fie tot mai prezentă în raiul traficanţilor de tot felul. Evident că nu este de ajuns. Securizarea frontierelor este un proces complex şi de durată. Necesită fonduri însemnate şi nu se poate face rabat de la calitate.
S-au făcut, dar cu siguranţă mai este de lucru. În mod normal ar fi trebuit să fim gata cu această securizare. Autorităţile afirmă că lucrurile sunt în grafic, dar ţigări tot se vând în Baia Mare, Sighet şi aiurea. Cei care trăiesc din acest trafic, mici bişniţari nu au dispărut. Poate şi-au schimbat locurile în care stau câte opt ore, dar traficul merge înainte. Nu ştim dacă asta înseamnă că nu avem o problemă, dar cu siguranţă înseamnă că securizarea nu este conformă cu cerinţele. Poate nu atât legat de dotările tehnice, cât de infrastructura umană. Am discutat cu mai mulţi specialişti în astfel de probleme. Ei spun că ar trebui luate măsuri dure, ferme pentru a minimaliza traficul de la frontieră. Pe de altă parte, cei care verifică afirmă că totul este bine. Realitatea din oraşele maramureşene contrazic autorităţile. Probabil, adevărul e la mijloc. Traficul nu va fi eliminat în totalitate, dar poate fi redus la minimum.
Dan Bucă, purtătorul de cuvânt al Instituţiei Prefectului Maramureş spune că: „investiţiile s-au făcut etapizat. Până acum este îndeplinit programul în ceea ce priveşte judeţul nostru. Au fost şi verificări de la Minister, iar la nivelul judeţului nu sunt probleme în ceea ce priveşte implementarea proiectului. Proiectul se face etapizat în funcţie de cum sunt alocaţi banii. Suntem în grafic”.
Radu Lungu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Maramureş declară că: „investiţiile nu noi le-am făcut. Investiţiile au fost gestionate de Inspectoratul General şi fondurile de către Ministerul Finanţelor”. Am cerut, în scris, sumele investite pentru alinierea la cerinţele Schengen, dar până la ora închiderii ediţiei nu le-am primit. Ni s-a promis însă că ne vor fi furnizate, aşa că, vom reveni în numerele viitoare.
Oricum, pe lângă fondurile venite de la Bucureşti, au investit în acest obiectiv şi primăriile din localităţile de frontieră. Ovidiu Nemeş, primarul municipiului Sighetu Marmaţiei spune că: „Am făcut noi diverse investiţii în sensul de a-i sprijini pe cei din punctul de trecere al frontierei pe partea de securitate. Chiar anul acesta vrem să mai montăm nişte camere video acolo, pentru a le facilita activitatea celor care-şi desfăşoară activitatea în Vamă. De fiecare dată când am fost solicitaţi pe această linie am fost aproape şi am răspuns pozitiv. Fondurile pentru aceste investiţii vin de la Ministerul de Interne. Dar de multe ori am intervenit noi ca şi autoritate locală. Ne-au cerut ajutorul ca să-şi poată desfăşura activitatea în condiţii mai bune. Cu ce i-am mai ajutat? Sunt multe, de la chestii banale, cam la tot ce-i acolo am pus şi noi umărul. De la pod, la punctul de trecere până la copertine şi ce mai au.
La nivel politic sau la nivel macro povestea despre Schengen contează. Dar pe de altă parte eu cred că suntem un stat responsabil şi nu trebuie să avem atitudinea din ultimii 20 de ani în care noi România am tot stat cu mâna întinsă şi am cerut. Este cazul ca cei care fac parte din Schengen să privească România cu demnitatea aceea pe care ar trebui să o avem prin câteva instituţii şi organisme internaţionale.
Dacă noi avem sau nu nevoie de Schengen este o discuţie deschisă, pentru că pe românul de rând nu-l afectează şi nici nu-l interesează foarte mult, ci îl interesează cum să trăiască într-un stat de drept, într-un stat democratic, într-unul în care libertatea şanselor trebuie să existe”.
Noul prefect, Anton Rohian crede că Schengen-ul rămâne: „un obiectiv al fiecărui român. Este unul dintre amendamentele pe care ni le-am asumat faţă de Comunitatea Europeană, faţă de familia în care am intrat, prin care trebuie să facem un efort pe toate culoarele, atât politic cât şi administrativ al graniţei. Toată lumea ştie că ceea ce trebuia să fie făcut din punct de vedere tehnic este făcut pe graniţă. Avem o problemă că unii spun că trebuia să respectăm acea rezoluţie a Comisiei de monitorizare, dar mă opresc să comentez dacă este sau nu corectă. Şi respect într-un fel decizia Guvernului din punctul de vedere al opţiunii legate de Schengen.Problema este şi politică pentru anumite state, dar este una şi de a ne încadra în anumite cutume din punct de vedere al respectării relaţiei justiţie şi corupţie, care nu cred că este exact cum a spus ambasadorul Germaniei „cea mai mare” la noi. Dar nu ştiu de ce noi o tot clamăm.
Eu sunt foarte optimist, vom intra în Schengen pentru că este dorinţa Guvernului Ponta de a merge până în decembrie cu măsurile necesare ca să putem intra. Este nevoie pentru mediul de afaceri, pentru mediul economic, populaţia ţării şi de ce nu, pentru noi maramureşenii.”
Şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Gabriel Zetea spune că: „Noi am făcut tot ce ţine de noi pentru a îndeplini condiţiile, lucru recunoscut şi de către Consiliul European. Atât România cât şi Bulgaria ar putea din punct de vedere tehnic să adere astăzi la spaţiul Schengen. Faptul că există probleme din punct de vedere politic, e greu să le spui popularilor europeni că ar trebui să-l lase din braţe pe Traian Băsescu. Dacă nu o să aderăm acum, nu-i nicio problemă, se va discuta problema în decembrie sau la anul. Până la urmă drumul României este unul european şi nu poate nimeni să ne deturneze de la ceea ce ne dorim. Totul este o chestiune de timp”.
Ce spun parlamentarii
„În general eu sunt un euro-sceptic de la început. Dar părerea mea este că având în vedere toată conjunctura europeană, internaţională, Schengen-ul trebuie să fie un azimut al României din punct de vedere economic în special şi din punctul de vedere al familiei europene în care suntem angrenaţi. Că nu putem trăi într-o familie şi unul să stea închis într-o debara şi altul în sufragerie. Adică să fii membru UE şi să nu intri în Schengen nu sună bine.Ce trebuie să înţeleagă omul de rând din moment ce ne-am aliniat din punct de vedere al investiţiilor? Nu ştiu ce trebuie să înţeleagă omul de rând, că omul de rând nu prea înţelege multe. Că tot se spune de corupţie. Bine, la români corupţia e mai mare decât în alte părţi că aşa vor câteva state din UE care nu ne iubesc. Dar atât din punct de vedere al condiţiilor impuse de Schengen, România le-a respectat întru totul. Şi eu interpretez astea ca acţiuni ale unor oameni care nu ne doresc acolo din diverse motive. Sper ca Guvernul şi Parlamentul să fie destul de puternice să ţină piept acestei situaţii. Pentru că Parlamentul este foarte puternic ţinând cont de majoritatea care există”.Călin Matei, deputat
Comentariile celorlalți
Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.
Comentează acest articol
Adaugă un comentariu la acest articol.
