Al naibii tratament: fată cu dizabilităţi, legată de scaun cu sfoară!

Şocant: copiii cu handicap sunt „trataţi” de sistemul de protecţie a copilului ca la ospiciu sau mai degrabă, ca la puşcărie! O fată cu handicap sever de la Casa de Tip Familial Ştefan cel Mare din Sighetu Marmaţiei a fost fotografiată legată de un scaun şi abandonată pe un hol, în timp ce ceilalţi copiii şi personalul din centru îşi văd liniştiţi de treabă. Boitor, demisia!

Încă un scandal zguduie din temelii sistemul de protecţie a copilului. O fotografie pe care a primit-o şi GAZETA de Maramureş demonstrează cum sunt trataţi tineri cu probleme din sistemul care ar trebui să-i protejeze: o tânără majoră, legată de un scaun, abandonată pe hol, iar la un pas de ea, ceilalţi copii şi personalul centrului îşi văd liniştiţi de treabă, de unde putem deduce că nu e un fapt neobişnuit pentru ei. Expeditorul fotografiei spune că poza este făcută la o casa de tip familial din Sighetu Marmaţiei – „Ştefan cel Mare”, condusă de Floare Moldovan, unde locuiesc copiii cu dizabilităţi.

Iniţial, şefa centrului a negat că scena revoltătoare s-ar fi petrecut în casa pe care o conduce. Contactată de GAZETA, Floare Moldovan a recunoscut însă că: „poza a fost făcută în Casa Ştefan cel Mare. Cum comentez? În urmă cu doi, trei ani, când fetiţa respectivă, acum are 22 de ani, a făcut o criză acută, probabil a fost imobilizată câteva minute până când a fost transportată la Spitalul de Psihiatrie. După câte am analizat, poza trebuie să fie din decembrie 2010. Am găsit consemnat şi în caietul de procese-verbale a angajaţilor”, a spus Floare. De aici, povestea tristă a tinerilor care nu au nici o posibilitate a se apăra în faţa unor abuzuri curge spre neputinţa noastră de a rezolva ceva. Că e nevoie sau nu, funia, legatul, adormitul şi semnătura pe statul de plată în ziua de salariu. Să nu uităm că DGASPC este cea mai mare instituţie bugetară din judeţ, o instituţie care consumă fonduri uriaşe, iar copiii sau tinerii suferă în continuare. Vom reveni.

După ce fluxul media a percutat sensibilităţile faţă de problematica copiilor din sistemul de protecţie al lor, DPC Maramureş a reacţionat, mai exact, Raul Dromereschi, şeful serviciului Abuzuri din cadrul Direcţiei. Dromereschi este, probabil, unul dintre cei mai buni asistenţi sociali din sistem, la nivel de ţară, iar încăpăţânarea acestuia de a rezolva problemele legate de abuzurile la care sunt supuşi copiii nimănui este uneori deranjantă chiar pentru cei care conduc sistemul. Dromereschi a plecat imediat la Sighet şi a constatat ceea ce ne-a spus telefonic. Evident că ancheta continuă. 

„Serviciul Abuz-Neglijare s-a autosesizat în urma unor materiale apărute în presă, care fac referire la un eveniment faţă de care există suspiciunea unui abuz, mai exact forma în care    s-ar fi utilizat o metodă de contenţionare şi care s-ar putea să nu corespundă normelor legale aplicabile. Contenţionarea înseamnă restricţionarea fizică. Este vorba de o tânără de 20 de ani şi cinci luni, rezidentă la o Casă de Tip Familial pentru copii cu deficienţe, în Sighetu Marmaţiei.

Pe Servicul Abuz-Neglijare ancheta se orientează înspre stabilirea gradului în care s-au respectat normele legale aplicabile în ceea ce priveşte procedura de contenţionare. Există un act medical care confirmă posibilitatea utilizării unei asemenea metode în cazul tinerei respective, adică o scrisoare medicală a unui medic psihiatru care la recomandări, pe lângă tratamentul medicamentos, recomandă contenţionarea în caz de nevoie, 24 de ore din 24. Trebuie să vedem dacă se coroborează cu prevederile medicale, după care, ţinând cont de faptul că este o tânără care a împlinit vârsta de 18 ani, cazul este deja în evaluare la departamentul adulţi. Vom încerca să identificăm cu colegii de la adulţi, să identificăm în regim de urgenţă un serviciu care să fie cu adevărat potrivit atât vârstei, cât şi stării de sănătate a tinerei. Dacă ancheta noastră va scoate în evidenţă elemente care presupun efectuarea unei anchete administrative, adică identificarea unor posibili vinovaţi în ceea ce priveşte neaplicarea sau aplicarea defectuoasă a unor proceduri vom aduce la cunoştinţa conducerii pentru a se face o anchetă internă.

Tânăra are retard mintal sever de gradul întâi cu tulburări de comportament. Subliniez, există o scrisoare medicală a unui medic psihiatru în care există recomandarea contenţionării.

Nu recomandarea, în sine, în caz de nevoie, ci metoda, nu procedura, ci metoda utilizată poate fi pusă în discuţie. Ce înseamnă metodă? Dacă s-au respectat prevederile legale faţă de momentul în care se poate utiliza restricţionarea, dacă s-a respectat perioada maximă prevăzută de lege în ceea ce priveşte restricţionarea fizică şi dacă a fost aplicată după standardele prevăzute de lege. Metoda înseamnă şi dacă funia este potrivită sau nu!”, ne-a spus Raul Dromereschi, şef serviciul Abuzuri din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.

Pentru a înţelege mai bine o astfel de situaţie, am vorbit cu Iuliu Cordea, şeful secţiei de Psihiatrie de la Spitalul de Boli Infecţioase Baia Mare. Medicul băimărean ne-a explicat de înseamnă contenţionarea şi cum se aplică ea.

„Contenţia se aplică în cazurile în care persoana contenţionată, pacientul, prezintă un pericol pentru sine sau pentru cei din jur. Asta înseamnă că poate, fie să se lovească cu capul de pereţi sau de pat din cauza agitaţiei psihomotorie, fie să agreseze pe cineva. Atunci se decide această contenţie care de obicei nu se face pe scaun, ci în poziţie culcat şi cu utilizarea unor chingi. La standarde europene moderne ar trebui chingile să fie de un anume fel. Să nu lezeze pacientul la nivelul încheieturilor, or să aibă nişte bureţi. Bineînţeles că la noi nu există, doar dacă le croim noi. Aşa folosim noi, nişte legători pe care am reuşit să le facem.

Dincolo de asta, se presupune că această contenţie nu este pe termen nedeterminat. Se decide de către o comisie alcătuită din cel puţin doi medici, această contenţionare, este de maxim 30 de minute continuu, după care se reevaluează oportunitatea continuării contenţiei. Aşa spune legea! Din ce mi-aţi spus, în nici un caz nu se face pe scaun şi era bine ca pacientul să fie separat de restul pacienţilor. Şi pentru starea lor de confort. Eu nu vreau să critic, dar spun ce prevede legea.

Şi noi folosim contenţionarea la Spital, dar doar în cazuri extreme. În general, pentru pacienţii foarte agresivi, cu agitaţie psihomotorie, cu schizofrenie sau alte psihoze decompensate facem trimitere la Sighet. Dar mai sunt cazuri în care, la rugămintea aparţinătorilor, încercăm să temporizăm, în idee, că agitaţia psihomotorie se cupează după tratament şi atunci mai legăm de pat cu aceste legători. Mai ales stările de agitaţie în cazul unor sevraje la întreruperea consumului de alcool la alcoolicii cronici. Se respectă termenul acesta de circa 20 de minute, iar o jumătate de oră doar când este nevoie.

Sunt unele cazuri în care nu ai ce face, trebuie să foloseşti şi astfel de metode. Poate presa exagerează uneori, sunt, de exemplu, copii cu encefalopatie infantilă şi stări de retard profund în care se autoflagelează, sunt de nestăvilit la tratamentul medicamentos.

Pe de altă parte, un astfel de caz nu prea are ce căuta într-o casă de Tip Familial. Unii dintre copii depăşesc cadrul unei astfel de instituţii, au nevoie de o îngrijire cu totul specială sau pe spaţiu închis”, ne-a explicat Iuliu Cordea.