• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Luni , 22 Aprilie 2019

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Vineri , 12 Aprilie , 2019

„Din 2012, de când sunt primar, am atras în Vișeu de Jos circa 300 de miliarde lei vechi.”

A atras peste 300 de milioane de lei vechi în comuna pe care o conduce și se pregătește să implementeze proiecte care se cifrează la peste 100 de milioane de lei vechi. Primarul comunei Vișeu de Jos, Gavrilă Șimon a reușit să dezvolte foarte mult comuna pe care o conduce și să implementeze proiecte istorice, vitale pentru comunitatea sa.
 

 

 

Mircea CRIȘAN

Reporter: O scurtă prezentare.
Gavrilă Șimon: Am 49 de ani și sunt primarul comunei Vișeu de Jos din anul 2012. De profesie sunt inginer în industria lemnului. După ce am terminat facultatea am lucrat doar în mediul privat, iar în anul 2008 am ajuns consilier local și am fost ales viceprimar pentru mandatul 2008 – 2012. Practic, trecerea pe funcția de primar a venit ca ceva natural, tocmai pentru că știam deja ce mai avem de făcut.

Reporter: Ce v-a determinat să candidați în 2012 la funcția de primar?
Gavrilă Șimon: Decizia de a candida pentru funcția de primar am luat-o pentru că am simțit că pot să fac mai mult pentru localitate, dar în primul rând pentru că trebuia făcută rețeaua de apă-canal din comună. Acesta a fost motivul principal pentru care am candidat pentru funcția de primar. Când am preluat Primăria, era realizat doar studiul de fezabilitate, așa că ne-am apucat serios de treabă și am reușit să punem pe picioare acest proiect, care era de maxim interes pentru toţi locuitorii comunei. A fost foarte mult de lucru, dar în 2015 rețeaua de apă-canal a fost inaugurată și oamenii au de atunci apă la robinet și canalizarea funcțio­nală. Practic, în 2 ani am reușit să realizăm acest proiect, pentru că doar în octombrie 2012 am semnat contractul de finanțare. Rețeaua de alimentare cu apă are circa 14 kilometri, iar cea de canalizare are 10 kilometri. Bineînțeles că am construit și stație de epurare și tot ce presupune existența acestor rețele.

Reporter: După apă și canalizare, următorul pas firesc al dezvoltării îl reprezintă asfaltările.
Gavrilă Șimon: Da, după cum era de așteptat, după finalizarea săpăturilor am început să ne concentrăm pe partea de asfaltări. Anul trecut am reușit să asfaltăm 4 kilometri, iar anul acesta mai asfaltăm 4 kilometri, ceea ce înseamnă că toată partea de aglomerație urbană va fi asfaltată. Ne vor rămâne drumurile laterale și drumurile de pe dealuri pe care vom încerca să le asfaltăm pe rând. Avem în vedere și aceste drumuri, și chiar dacă nu sunt asfaltate, executăm în fiecare an lucrări de întreținere și reparații, pentru a le permite locuitorilor un acces cât mai bun spre gospodăriile lor. Putem însă spune că până la cea mai îndepărtată locuință de pe dealuri se poate ajunge cu mașina. Dacă am calcula fiecare uliță, avem o rețea de drumuri de circa 60 de kilometri.

Reporter: Ce alte proiecte ați implementat în comuna Vișeu de Jos?
Gavrilă Șimon: Pe lângă aceste proiecte mari, am avut din 2012 mai multe proiecte care au contribuit la dezvoltarea localității. Dintre cele mai importante amintesc faptul că am asfaltat curțile școlilor, la cele două școli din localitate. Asta pentru că asfaltul la școli era de pe vremea de când eram eu copil. La una dintre școli am făcut și un teren sintetic pentru copii, inclusiv cu iluminat. În aproximativ o lună, unul dintre corpurile de la școală (Corpul B) va intra în reabilitare. Deja suntem în faza finală a licitației. De asemenea, după ce s-a reabilitat DN 18 am pus la punct toate trotuarele din localitate. Noi suntem singura localitate din zonă unde toate trotuarele sunt din pavaj. Am pus coșuri stradale și tot ce este nevoie pentru o bună amenajare a centrului localității.
De când sunt primar am construit la Școală o clădire nouă, unde func­ționează o grădiniță. Această inves­tiție am dat-o în folosință în 2017. În ceea ce privește iluminatul public, pot să spun că am schimbat aproape 400 de corpuri de iluminat. Toate sunt pe led, încă din 2017. Conti­nuăm în această perioadă branșările la rețelele de apă și canalizare. În momentul de față ne concentrăm pe un proiect care vizează construirea a patru poduri. Am finalizat licitația și anul acesta vom începe execuția. Este vorba despre un pod peste Râul Vișeu și trei podețe peste principalele văi din localitate.
Zilele trecute am semnat contractul de execuție, fiind gata licitația, pentru reabilitarea Căminului Cultural. În aproximativ o săptămână vom începe lucrările. Este vorba despre un proiect pe fonduri europene care presupune reabilitarea completă a Căminului Cultural. După ce finalizăm acest proiect și vom avea condițiile necesare, ne dorim să avem și un Ansamblu de dansuri populare, cu instrumentiști, pentru că nu ducem lipsă de talente locale.
Încă nu am semnat contractul de finanțare, dar suntem în faza de depunere a unui proiect ce vizează construirea unui Complex Sportiv – o sală de sport și două terenuri cu toate dotările necesare, inclusiv par­cări și nocturnă. Și tot cu fonduri de la Compania Națională de Investiții ne dorim să amenajăm o piață. Deja avem studiul de fezabilitate și suntem la faza de proiectare, iar când vom finaliza documentația vom depune proiectul. Aceste două pro­iecte sunt prioritățile noastre pentru perioada următoare.
De asemenea, pe lângă acestea avem încă un proiect de modernizare a rețelei de alimentare cu apă, prin care ne vom adapta la noua tehnologie pentru a avea o apă de cea mai bună calitate. Urmează să facem încă două captări de apă. Nu avem probleme, dar este bine să ne asigu­răm că vom dispune de cantitățile necesare de apă și pe perioadă secetoasă. Am identificat o sursă de finanțare și în perioada următoare vom depune un proiect privind reabilitarea a cel puțin 10 kilometri de drumuri, dintre drumurile laterale care ne-au rămas. Reabilitarea acestor drumuri se va face pe proiecte multianuale, deci va dura vreo 3 ani. Ne dăm tot interesul să asfaltăm cât se poate de mult într-o perioadă cât mai scurtă. Dar este foarte mult de lucru, pentru că pe fiecare vale de la noi sunt 70 – 100 de case. Toate drumurile sunt pietruite, dar bineînțeles că toată lumea își dorește drumuri asfaltate.

Reporter: Care este situația sectorului turistic în comuna pe care o conduceți?
Gavrilă Șimon: Din punct de vedere turistic, pot să spun că de câțiva ani localitatea noastră se dezvoltă tot mai mult. Avem avantajul că suntem poziționați în apropiere de Vișeu de Sus, unde Mocănița atrage mulți turiști. Am ajuns deja să avem vreo 10 pensiuni și se construiește în continuare. Din punct de vedere economic nu suntem încă poziționați foarte bine, mai ales că în zona noastră agricultura este una de sub­zis­tență, terenul nefiind unul fertil.

Reporter: Cum este bugetul pe 2019 pentru Vișeu de Jos?
Gavrilă Șimon: Din punct de vedere al bugetului, cred că anul acesta va fi cel mai greu an pentru Primăria Vișeu de Jos. Și asta pentru că ne-au trecut în sarcina bugetului local plata asistenților personali ai persoanelor cu handicap. Pe lângă asta, noi avem o problemă în plus, care n-am înțeles de unde ni se trage: în ultimele 4 luni ne-au crescut cu 20 de persoane numărul asistenților persoanelor cu handicap. Am vorbit și cu primarii din jur și mi-au spus că au una, două persoane în plus, dar la noi un număr de 20 este inexplicabil. Pe de o parte, este neplăcut că oamenii într-adevăr au probleme; iar pe de altă parte, noi trebuie să încheiem contractele cu ei pentru că vin cu documentele de la Comisia de specialitate. Ne afec­tează foarte mult bugetul, pentru că, de exemplu, anul trecut am avut 11 miliarde lei vechi pentru asistenții persoanelor cu handicap, iar anul acesta am avea nevoie de peste 25 de miliarde lei vechi. Asta înseamnă jumătate din bugetul local pentru un an întreg. Noi avem bugetul de 50 de miliarde și avem de plătit 27 de mi­liarde doar asistenților persoanelor cu handicap. Nu știu ce vom face. Legea bugetului spune clar că trebuie dați cu prioritate banii pentru asistenții persoanelor cu handicap. Și de aici se pune întrebarea: în defavoarea cui, nu plătești iluminat sau altceva? Pentru că efectiv nu ai de unde să iei acești bani.

Reporter: Un mesaj pentru oamenii din Vișeu de Jos?
Gavrilă Șimon: Din 2012, de când sunt primar, am atras în Vișeu de Jos circa 300 de miliarde lei vechi, iar în următoarea perioadă, cu cele patru proiecte pe care le vom derula vor veni în comuna noastră încă apro­ximativ 100 de miliarde lei vechi. Dar eu încă nu sunt mulțumit, vreau mai mult. Cea mai mare problemă cu care mă confrunt este răbdarea. Eu înțeleg cel mai bine că fiind în secolul XXI ar trebui să fie toate lucrările de investiții finalizate, că toate drumurile ar trebui să fie de mâine gata asfaltate. Dar nu le putem face decât pe rând. Birocrația este extrem de mare, procedurile de achiziții sunt extrem de lungi și stufoase și trebuie respectate toate procedurile. Tocmai de aceea îi rog pe toți locuitorii din Vișeu de Jos să aibă răbdare și îi asigur că îmi dau toată silința să facem cât mai multe lucruri posibile pentru binele lor, iar cu ajutorul lui Dumnezeu vom reuși să finalizăm toate câte ni le pro­punem. Și le transmit pe această cale să meargă la vot, este principala datorie a fiecăruia dintre noi.

 

„Cea mai mare problemă cu care mă confrunt este răbdarea. Eu înțeleg cel mai bine că fiind în secolul XXI ar trebui să fie toate lucrările de investiții finalizate, că toate drumurile ar trebui să fie de mâine gata asfaltate. Dar nu le putem face decât pe rând. Birocrația este extrem de mare, procedurile de achiziții sunt extrem de lungi și stufoase și trebuie respectate toate procedurile.
Tocmai de aceea îi rog pe toți locuitorii din Vișeu de Jos să aibă răbdare și îi asigur că îmi dau toată silința să facem cât mai multe lucruri posibile pentru binele lor”.
Gavrilă Șimon, primarul comunei Vișeu de Jos

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.