• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Miercuri , 24 Mai 2017

Curs valutar

Euro Euro
4.5512 RON
Dolar american Dolar american
4.0714 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.2875 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4737 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 27 August , 2012

Cel mai pur aur din Europa

Logolda din Cavnic reprezintă ruinele unei vechi topitorii de aur din secolul 19. Logolda din Cavnicera vestită pentru randamentele deosebit de bune ce se obţineu aici, inginerii de aici fiind trimişi până în regiunea Altai a Rusiei pentru punerea în funcţiune a unor instalaţii similare.

 

De-a lungul secolelor, Cavnicul a atras zeci de persoane dornice de îmbogăţire peste noapte. Logolda a devenit visul mai multor investitori englezi care au concesionat minele din Cavnic şi în 1862 au construit o topitorie de aur. Numele acestei topitorii vine de la gold (aur), metalul care se găsea din belşug în minele Cavnicului. Zidurile din piatră ale Logoldei, sunt situate în împrejurimile domeniului schiabil Cavnic, aproape de Drumul Judeţean 184 către Budeşti, în apropiere de şcoala din cartierul Roata.

 

Logolda a devenit celebră prin calitatea deosebită a aurului produs aici. Faptul s-a datorat implementării unei tehnologii cu cianurare, adusă din Africa de Sud. Astfel, topitoria din Cavnic a devenit una dintre primele locaţii în care s-a folosit cianura în procesul de prelucrare a aurului. Vechile metode erau mult mai rudimentare şi nu duceau la obţinerea unor rezultate atât de bune. Anul 1876 a marcat extinderea activităţii topitoriei. La sfârşitul secolului al XIX-lea, procedeele metalurgice de înalt nivel au dus la un randament foarte bun al topitoriilor locale, cheltuielile de valorificare a materialelor fiind cu 50% mai mici decât în alte părți. În Revista Minelor Şi Metalurgiei a Academiei de Mine Selmetz din Cehoslovacia, Într-un articol care trata procedeele metalurgice din Cavnic, se spune că, în 1889, cele mai bune randamente se obţineau aici, cheltuielile de valorificare a materialelor fiind cu 50% mai mici decât în alte părţi. Nu numai calitatea aurului era deosebită aici, dar chiar şi specialiştii s-au dovedit a fi de prim rang. În 1891, specialiştii din Cavnic au fost trimişi în Rusia pentru punerea în funcţiune a instalaţiei de alcalinizare din regiunea Altai.

Cu toate acestea, la începutul secolului trecut, topitoria s-a închis. Chiar dacă prezenţa englezilor este una demult apusă, ea se regăseşte, totuşi, în Cărţile Funciare vechi, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, unde proprietari ai mai multor terenuri din Cavnic sunt englezi din Londra. Sunt mai bine de 15 nume de englezi cu proprietăţi miniere în Cavnic.

 
Florile din adâncuri
 

Pe lângă aur, Cavnicul a devenit celebru şi datorită florilor de mină care au ajuns în marile muzee şi expoziţii ale lumii. Din totalul celor 2000 de minerale cunoscute în lume, 15 au fost identificate pentru prima dată aici. Printre rarităţile mineralogice se distinge o varietate de cuarţ transparent şi clar, cristalizat în forme geometrice perfecte, considerat piatră semipreţioasă, numit diamant de Maramureş (în popor erau numite draga, de unde şi denumirea ştiinţifică de dragomite).

 
Prietenul lui Mozart
 

Ignaz von Born s-a născut la 26 decembrie 1742, la Cavnic, în Maramureş, ca fiu al lui Ludwig von Born, ofiţer de artilerie, aflat aici ca arendaş de mine). Până la vârsta de şase ani îşi petrece copilăria la Alba Iulie, după care, în urma morţii tatălui, se mută cu familia la Sibiu. În 1755, este trimis la un colegiu iezuit din Viena; după absolvire, intră în ordinul iezuiţilor, pe care-l părăseşte însă după numai 16 luni, ca „anticlerical convins”. Pleacă la Praga pentru a studia dreptul; încheindu-şi studiile (cu o disertaţie De finibus iuris naturae, 1763), călătoreşte prin Germania, Ţările de Jos, Franţa, Spania. Întors la Praga, se consacră studiilor şi cercetărilor din domeniul ştiinţelor naturale (geologie, mineralogie, chimie), care vor rămâne principala sa preocupare tot restul vieţii. Se remarcă aici ca unul dintre principalii animatori ai vieţii ştiinţifice, lucrările sale fiind apreciate şi peste hotare. În 1776, Maria Teresa îl cheamă la Viena pentru a ordona şi descrie colecţiile de minerale din cabinetul imperial de ştiinţe naturale, numindu-l totodată consilier aulic la Departamentul geologic-numismatic; după numai doi ani, rezultatul muncii sale se concentrează în Index rerum naturalium Musei Caesarei Vindobonensis (Viena, 1778), aducându-i consacrarea în lumea ştiinţifică vieneză. Două dintre mineralele descoperite de el îi poartă numele, este vorba despre bornina şi bornitul. Totodată, numele acestuia a fost folosit de compozitorul Mozart, care l-a avut ca personaj principal în opera "Flautul fermecat".

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.