• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Duminică , 04 Decembrie 2022

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 5 Septembrie , 2022

Biblioteca de idei. Traniș – o nouă carte de identitate (I)

Prolegomene

În urmă cu câteva luni profesorul Aurel Medve, fost director zeci de ani al Școlii din Nă­pradea (satul natal al soției mele Silvia, unde ne-am construit în timp și o casă de vacanță spre a fortifica relația!), mi-a solicitat o prefață pentru lucrarea sa monografică despre Traniș, satul natal al soției Domniei Sale, dar și al multor contemporani ai noștri. Am primit cu mare plăcere invitația, iar luna trecută cartea a fost lansată, „la ea acasă”, cu ocazia sărbătorilor organizate spre a marca istoria școlii și a-i aduce la „spațiul inițial” pe fiii satului. Nu mă gândeam că aș putea lipsi de la această festivitate, dar s-a întâmplat o suprapunere a programului de vacanță (obligația de bunici!), astfel că am urmărit frumoasa întâmplare culturală de la distanța informațiilor din universul virtual. M-a bucurat, spre exemplu, revenirea în sat a europarlamentarului Corina Crețu, fiica profesorului Traian Crețu, cercetător de talie in­ter­na­țională, dar și cuvântul pre­ședintelui Consiliului Jude­țean Sălaj, Dinu Iancu Sălăjanu, care a și reprodus un pasaj din textul meu prefațator în discursul său. Asta m-a determinat să împodobesc rubrica „biblioteca de idei” cu micul meu eseu pro­mo­nografist, divizat în două părți din rațiuni de spațiu tipografic. Delectați-vă și apoi căutați și procurați lucrarea Aurel Medve fiind unul dintre cei mai buni specialiști ai domeniului pentru Nord-Vestul Românesc!
* * *
Autorul acestei cărți, profesorul Aurel Medve, s-a împovărat cu scrierea monografiei satului Traniș, baștina soției sale, și m-a învrednicit cu realizarea pre­feței, tocmai pentru că știe că, în cadrul cultului pentru carte, sub înaltul semn al lui Homo doctus, am o înclinație precum­pă­ni­toa­re pentru acest tip de lucrări, încărcate cu polisemii și polivalențe, multă cercetare științifică, dar și o accentuată dragoste în acest tip de iconologie și iconografie românească. Da, fără nicio îndoială, dincolo de toate harurile și darurile cu care au fost gratulați creatorii operelor de cultură, se poate regăsi în practicile culturale această dimensiune protosofică, de a contura universuri și reliefuri diacronice, sinergii complemen­tare, aure iconice pro­tectoare, demne de a fi înscrise la capitole speciale ce reprezintă domeniul de definiție al unei comunități sau chiar cartea de identitate a unei comuniuni, funcționale pe lung traseu.
Aplecarea noastră spre monografism izvorăște din aprecierea unui fenomen de excepție ce și-a început însuflețirea odată cu „Descriptio Moldaviae” a lui Dimitrie Cantemir și, mai apoi, la o distanță chiar seculară, tezele profesorului Dimitrie Gusti despre „doctrina mo­no­grafică”, care dihoto­mi­zează armonios „cunoașterea științifică a țării” și, mai apoi, consecutiv „înălțarea (Patriei) pe temeiul acestei cunoașteri”.
Din această perspectivă refe­ren­țială, ca „cititor perseverent de monografii” voi așeza într-un fel de „prolog” câteva consi­de­rații având în obiectiv lucrarea de față și în unghiul de lumină diriguitoare cartea sociologului bu­cu­reș­tean Henri H. Stahl (cu o prefață a D-lui Profesor D. Gusti), tipărită în 1937 sub egida Fundației Culturale Regale „Principele Carol” – „Mo­no­grafia unui sat. Cum se alcătuiește, spre folosul Că­mi­nului Cultural”. De ce acest studiu ghidat în loc de îndrumar metodic, veți înțelege chiar și dintr-un mic decupaj gustian prefațator: „Lucrarea de față... dă toate indicațiile pentru organizarea și întreprin­de­rea cu­noașterii științifice a țării... Fiecare intelectual al satului trebuie să fie pătruns de adevărul că salvarea satelor, a regiunii și a țării se află în bună parte în mâi­nile lui. Pentru că numai prin acțiunea tuturor persoanelor care joacă un rol în viața publică, prin sinceritatea informațiilor culese direct de la teren, se va putea preciza care sunt relele ce trebuiesc înlăturate, nevoile ce trebuiesc mulțumite și năzuințele ce trebuiesc susținute, ca să se poată înfăptui opere de treptată ridicare a neamului românesc spre mai bine, spre idealul social și național”.
(continuare în numărul viitor)
 

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.