Biblioteca de idei. Omul și timpul său!

Am primit recent, cu dedicația autoarei, albumul-carte „Trecând prin timp”, volumul al II-lea, octombrie 2019 – ianuarie 2022, al scriitoarei profesor Lucia-Elena Locusteanu din Cluj-Napoca, apărut la Editura Nadiei Fărcaș, „Ecou Transilvan”. Peste 500 de pagini, cu alte multe sute de ilustrații stau mărturie și chiar devin garant de veridicitate pentru mirifica trecere prin timp a unui intelectual român din generația aristocra­ților cuvântului, format la lumi­na marilor luminători și mentori ajunsă la rându-i în aceeași postură pentru alte multe generații urcătoare prin cultură.
Mărturisesc că, deși cunosc sute de profesori din aceeași gene­rație, pe care spiritul vocațional i-a ridicat la nivelul marilor performeri ai învățământului, nu am la ora actuală nicio alternativă de comparație cu doamna Locusteanu, pe care am descoperit-o în urmă cu mai bine de un deceniu la o lansare de carte moderată de subsemnatul, în care autorul era regretatul Octavian Butuza, fost elev al Domniei Sale. Mi-a trimis ulterior cărțile editate, pe care nu doar că le-am parcurs cu fior profesional, dar le-am și recomandat unor cadre didactice băimărene, căci volumele constituiau cu adevărat o reală tribună experimental-didactică.
În cartea de față coexistă și consistă momente, repere și episoa­de extrem de relevante pentru o memorialistică a „timpului crea­ției”, totul înscriindu-se majuscular pe filonul pro­pășirii limbii române și tradițiilor strămoșești. De altfel, în mărturisirea de credință de la începutul cărții-album („Seducția cu­vântului”) Lucia-Elena Locusteanu ne explică procesul unei fine geneze de „creștere prin cuvânt” text pe care autoarea îl încheie cu o mențiune pe post de „pecete”. „Și pentru că pasiunea mea rămâne cuvântul, voi încheia acest popas asupra drumului meu subliniind: «Cuvântul este harul meu, îmi este dat de Dumnezeu!», pentru că … «Trecând prin timp, m-am risipit alene … V-am dăruit din sufletu-mi lumini, trăiri, poeme, ce-s revărsate-n vreme, trecând prin timp!...»”.
I-am găsit sau regăsit pe unii dintre vechii și bunii prieteni ai mei, ai cărților, ai evenimentelor culturale, precum: Octavian Butuza (fenomenalul prezentator profesionalizat în timp inclusiv ca om de televiziune), Ion Cristofor, Gheorghe Pop (editorul și tipograful clujean) și soția sa Mariana, Al. Florin Țene (președintele Ligii Scriitorilor Români), Iulian Patca, Ioana Butuza, Viorel Nimigea­nu, Nadia Fărcaș, Ștefan Cotae, Maria Vaida, Eugen Cojocaru, Alexandra Cotae, Liliana Moldovan, acad. Nicolae Dabija, Elena Dabija (Director la Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu” Chișinău), George Călin, Marcel Lupșe, Dorel Vișan și mulți alții.
Surpriza cea mai mare a fost momentul când am ajuns cu lectura la paginile 334-336, care îmi sunt dedicate prin câteva rânduri de prezentare însoțite de șase fotografii de la evenimentul organizat la Galeria „Casa Artelor” (președinte arh. Ionel Vitoc), marți, 29 iunie 2021, când, cu sprijinul prietenilor Mircea Popa, Florian Roatiș, Ștefan Vișovan și Vasile G. Dâncu, au fost lansate volumele „Biblioteca de idei. Semper fidelis” și cartea omagiu „70 de ani sub semnul lui Homo Doctus”, apărute la Editura „Școala Ardeleană”. Comentariul la ilustrația ce o are în loc central pe doamna Lucia-Elena Locusteanu este relevant, mai ales sub imperiul dictonului „Ars longa. Vita brevis!”: „Trebuia să iau cuvântul și să-i cânt «La mulți ani!»”.
Versuri, proză scurtă, momente „In memoriam”, „clipe de lumină-aniversări”, recenzii, pre­fețe, reportaje, amintiri ș.a. constituie împreună un florilegiu de cuvinte orânduite sistematic și epistemic cu un vector absolut referențial. Să ne arate nouă, contemporanilor și celor ce vor veni, cum știu intelectualii adevărați să-și „amenajeze” pașii spre a cuprinde plenar timpul ce li s-a dat!