Biblioteca de idei / Diarium Academicum Septentrionis (XXXIV)

• 2004. Poezia Cântecul mamei, scrisă în anul 1968 de Grigore Vieru, a fost însoțită de o frumoasă linie melodică de către solistul maramureșean Nicolae Sabău și lansată în acest an în „eternitatea” muzicii populare românești (3 minute și 33 de secunde). Ulterior, Grigore Vieru a inclus-o în volumul Sunt robul iubirii, tipărit la Editura Agora, București, în 2012 (p. 56), în care a selectat cele mai frumoase creații din perioada 1958-2005.
• 1992. Cunoscutul interpret maramu­re­șean de muzică populară, Nicolae Sabău, își îmbogățește repertoriul cu o nouă melodie (4`27``) compusă de „rapsodul de la Cicârlău” pe versurile prietenului său de la Cernăuți, Vasile Tărâțeanu. Tot în acest an, într-un alt spectacol va fi adăugat și cântecul Prutule, apă sălcie (3`1``), a cărui linie melodică valorifică versurile poemului omonim semnat de poetul basarabean și parlamentarul Valeriu Matei.
• 2013. La Editura „Grinta” din Cluj-Napoca a apărut volumul Omagiu Ambasadorului prof. dr. Ion Bălin, coordonat de Nicolae Iuga. Acad. Alexandru Surdu îl consideră „unul dintre cei mai informați intelectuali”, „dotat și cu o bună memorie”, „putea să facă istoricul oricărui eveniment”, „avea dreptate aproape întotdeauna”, „maestru al cuvintelor bine potrivite”.„O parte din propria sa măreție... socratică, din arta ironiei, dar și a umorului sănătos, a lăsat-o moștenire apropiaților săi …”.
• 11 aprilie 2001. În „Graiul Maramureșului”, prof. Lotica Vaida publică reportajul Octavian Goga – 120 de ani de la naștere, cu referire la sărbătoarea „hramului” Școlii O. Goga, din 2 aprilie 2001.
• 2001. În volumul „Studii și articole”, VIII, Editura Umbria, Baia Mare, soții Simion și Șarolta Vaida semnează studiul Eminescu și muzica. Un eseu despre muzică în sensul de „suflet al poeziei”, dar și despre „măiestria acustică” sau „cântecele binecuvântate”. „Eminescu a creat poezii care sub raport melodic și ritmic pot fi încadrate ca bocet, doină de jale, doină de dor, elegie, odă, romanță, cântec de leagăn etc.” La final este dăruită cititorilor o „Listă” cu lucrări muzicale scrise pe versurile lui Eminescu sau inspirate din creația eminesciană: piese corale/ miniaturi, poeme corale, madrigale, lieduri, lucrări scenice, simfonice și vocal-simfonice, romanțe.
• Mai 2005. În revista „Steaua Polară”, nr. 13, prof. Simion Vaida este prezent cu medalionul George Enescu, 1881-1955. Un omagiu în alesătură de cuvinte „prețioase” pentru „Luceafărul muzicii românești”.
• 7 decembrie 1994. Marele artist al Maramureșului și al României, Nicolae Sabău, născut la 7 decembrie 1929 în Cicârlău primește un mesaj de suflet, cu „urări de sănătate și succes întru dăinuirea neamului românesc”, din Chișinău, de la Mușata Claudia și Valeriu Matei (poet al Neamului Românesc și parlamentar al Republicii Moldova).
• 1 ianuarie 1995. Din Chișinău, de la Valeriu Matei sosește un mesaj la Cicârlău: „Frate Nicolae Sabău! Îți urez din toata inima sănătate, fericire și succes în anul 1995. Sărbători fericite! La mulți ani!”.
• 1 august 2004. În publicația lunară „Apșa” de la Apșa de Jos (Transcarpatia, Ucraina), nr. 8 (35), dr. Ion M. Botoș publică un amplu documentar intitulat Mihăilenii – personalități ilustre din Maramureș, la loc central situându-se figura ilustră a savantului Ioan Mihalyi de Apșa.
• 2011. La Editura „Casa Cărții de Știință” din Cluj-Napoca a apărut volumul Cezar Petrescu – fascinația romanului de Ștefan Dărăbuș (născut în Baia Sprie, la 27 octombrie 1975). Este teza sa de doctorat susținută la Facultatea de Litere a UBB. Autorul încearcă o „resituare” a operei prozatorului: „Printr-un studiu cu accentuate valențe naratologice, ilustrate prin analize de detaliu extrem de pertinente, dar și prin teoretizări interesante” (Ioana Bot – Prefață), 204 p.
• Iulie 1882. În „Cărțile săteanului român” Elie Pop din Șomcuta Mare (Chioar) face mai multe considerații „asupra unor obiceiuri cu ocazia sărbătorilor la români, despre unele jocuri de copii, devenind în scurtă vreme principalul colaborator din zonă pentru folcloristul Simion Florea Marian, realizatorul unor monografii folclorice (Nunta la români – 1890, Sărbătorile la români – 1898, 1899, 1901 ș.a.)”. (Valeriu Achim, Nord-vestul Transilvaniei, cultură națională – finalitate politică. 1848-1918, Editura „Gutinul” SRL, Baia Mare, 1998, p. 403).
• 2001. La Editura „Casa Cărții de Știință” din Cluj-Napoca a ieșit de sub tipar lucrarea Nichita Stănescu. Experiment poetic și limbaj, o lucrare de critică și teorie literară foarte apreciată de către public (147 p.).
• 18 noiembrie 1989. În „Contemporanul”, nr. 47 (2192), p. 2 se consemnează: „Istoricului Ioan Mihalyi de Apșa (…) i s-a ridicat în centru orașului Sighetu Marmației, prin colectă publică, o statuie din bronz, mărturie a prețuirii firești și anonime de care s-a bucurat marele cărturar patriot. Bustul a fost executat de către sculptorul D. Mățăoanu, din București – autor, printre altele, și a statuii Ecaterinei Teodoroiu din Slatina – și a fost inaugurat 30 august 1925, în cadrul unei serbări populare. În toamna anului 1940, bande horthiste «entuziasmate» - au dărâmat monumentul. Acum, în sfârșit, acest act de vandalism este reparat” (Semnează: N. Iuga și Gh. Todincă). (N.n. – este vorba de bustul inițial, căci cel ridicat în 1989 a fost realizat de talentatul sculptor maramureșean Mihai Borodi).
• 2013. La editurile clujene „Mega” și „Argonaut” se tipărește volumul intitulat Un excurs onomastic în spațiul public românesc actual de Oliviu Felecan. Sunt câteva dintre studiile cu caracter onomastic prezentate la diferite conferințe, congrese internaționale și naționale între anii 2009-2013 și publicate majoritatea în lucrările ce reunesc aceste „producții academice”. La Index auctorum et operum întâlnim cele mai citate personalități din domeniu: Al. Graur, Marius Sala, Matilda Caragiu Marioțeanu, Oliviu Felecan, Nicolae Felecan, Daiana Felecan, Petru Caraman, Nicolae Drăganu, Liliana-Ionescu-Ruxăndoiu, Mihail Macrea, Eugen Munteanu ș.a.