 |
|
V-am mai spus: nu ne puteti ucide!
Ridicarea, retinerea si arestarea directorului general al GAZETEI de Maramures, Dan Parcalab, s-au facut in conditii de anormalitate si ilegalitate. Au fost incalcate normele procedurale potrivit carora se efectueaza o cercetare penala, procurorii DIICOT apeland in acest caz la o procedura de exceptie. Mai mult, cei care au formulat denunturile in urma carora procurorii DIICOT s-au simtit obligati sa adopte aceasta procedura sunt niste indivizi certaþi cu legea, fara credibilitate.
Miercuri, 3 ianuarie 2007, in jurul orelor 14, cand inca mulþi continuau sarbatorile, la redacþia GAZETEI de Maramures au aparut doua persoane, un barbat si o femeie. Acestia au intrebat unde poate fi gasit directorul general Dan Parcalab. Cei prezenþi i-au indicat biroul lui si i-au condus acolo fara sa-i intrebe cine sunt. La foarte scurt timp, cei doi au iesit din redacþie insoþiþi de Dan Parcalab, acesta din urma spunand ca se intoarce in scurt timp. Din acel moment, telefonul i-a fost inchis si nu a mai putut fi contactat. In jurul orelor 20, un ofiþer din cadrul DIICOT Cluj a comunicat ca a fost reþinut pentru 24 de ore. Incalcarea normelor procedurale Legislatia in vigoare prevede norme procedurale clare potrivit carora se efectueaza cercetarea penala. In conditii normale, cel cercetat trebuie sa fie incunostiintat in scris sau telefonic sa se prezinte la organele de urmarire penala si numai in caz de refuz se poate uza de procedura aducerii lui cu mandat. Dan Parcalab nu a primit nicio astfel de invitatie si nici nu a avut cunostinta ca este cercetat penal, fiind ridicat fara indeplinirea cerintelor prealabile. Procedura folosita de organele DIICOT a fost una de exceptie, de care se uziteaza in cazul infractiunilor flagrante si nu in demersurile normale. La retinere si prima audiere, obligatorie inainte de luarea acestei masuri, nu i s-a asigurat o aparare calificata, fiind privat de un drept constitutio-nal si procedural. Au urmat apoi ore in sir de audieri, dupa o noapte de soc si stres, timp in care a fost solicitat la maxim. Luarea masurii arestarii s-a realizat intr-un timp relativ scurt, fara ca reprezentantii sai sa poata lua cunostinta de continutul dosarului. Ulterior, ne-am do-cumentat si am aflat ca procedeul prin care Dan Parcalab a fost ridicat este unul care se foloseste in cazul infractiunilor de terorism, tradare, omor si, in special, infractiuni flagrante. Ori, Dan Parcalab este cercetat pentru fapte petrecute cu mult timp in urma, iar daca existau probe certe ca acesta a savarsit faptele ce i se imputa, organele abilitate puteau sa organizeze un flagrant pentru a-si forma convingerea asupra vinovatiei acestuia. Probabil de teama unui esec, s-au multumit prin a-l lua cu arcanul, mai rau ca in perioada anilor ’50, fara macar a-i aduce la cunostinta ce urmeaza sa se intample. Masura arestarii preventive se poate lua numai in cazuri de exceptie si in situatia indeplinirii unor conditii expres prevazute de lege. Trebuie sa existe indicii temeinice ca s-a savarsit o fapta penala si sa fie dovedit ca aceasta fapta a fost savarsita de persoana cercetata, persoana care constituie un pericol concret pentru ordinea publica. In acest sens, legiuitorul a prevazut ca acest pericol trebuie dovedit prin probe, ceea ce in cazul lui Dan Parcalab nu credem ca s-a putut efectua, intrucat acesta este o persoana de inalta tinuta, apreciat si recunoscut de majoritatea locuitorilor orasului Baia Mare si nu numai. In contrast cu personalitatea acestuia, se prezinta cei care dupa trecerea razboiului au prins curaj, „au luat jalba in protap si s-au dus la imparatie cu reclamatii”, respectiv delationistii, cum i-a numit un coleg de breasla. Denuntatorii, curat-murdari Desi s-au tinut secrete numele denuntatorilor (dintre care unii au dat declaratii, iar altii au fost determinati sa formuleze denunturi), ei au fost identificati in persoana numitilor: Florin Marinca, patronul restaurantului Crenguta si complexului Ambassador, pe care l-a construit cu nerespectarea autorizatiei de construire. Marinca este cel care a beneficiat de un schimb de teren cu primaria, pentru construirea unui centru ecumenic si social, teren pe care ulterior l-a instrainat, obtinand un profit substantial. Alexandru Bodrea, directorul executiv al AJOFM Maramures, plantat in functie in urma fuziunii dintre PDSR si PSDR, pastrat pe functie prin tradarea „stapanului” si inregimentarea in „marea familie a PC”, tradata si ea dupa iesirea conservatorilor de la guvernare. Bondrea este tipul de individ dispus sa faca orice compromis pentru a-si pastra functia, fara de care este un nimic sau, in cel mai bun caz, un somer oarecare. George Pop, de profesie consilier local, dar fara vocatie. Dupa revenirea in tara din care a fugit in 1989 s-a apucat de politica, iar in timpul liber este „om de afaceri”. Pop se da de ceasul mortii ca n-a facut nicio reclamatie impotriva lui Dan Parcalab, dar a fost audiat in cauza. Gavril Pop, primar in Boiu Mare, la inceput de factura pesedista, iar in prezent mare liberal, care poarta o grija deosebita fabricutei de familie, in folosul careia se pare ca a accesat fonduri nerambursabile. Octavian Cernestean, eternul viceprimar al orasului Baia Sprie, legat de un scandal de notorietate din perioada campaniei electorale din anul 2004. Mircea Dolha, consilier local PSD, trimis in judecata de catre DNA pentru trafic de influenta. Dolha a promis unui cetatean strain ca, in schimbul unei sume de peste zece mii de euro, ii va facilita cumpararea unui teren. Acelasi Dolha este cel care a umblat „din casa-n casa” sa-si caute aliati in demersul sau razbunator, la fel cum in urma cu 3 – 4 ani umbla sa-si caute „proptele” pentru a-l scapa de „codita de soricel” rata-cita in salamul pus in vanzare. Gheorghe Zoicas, ex-patron de ziar, abonat la robinetul cu fonduri publice pentru lucrari hidrotehnice, celebru pentru demolari fara autorizatie si cercetat si el pentru distrugerea unui bun de interes public. Vasile Vlasin, fost asociat la una dintre publicatiile Trustului Gazeta, fost sef de cabinet al senatorului PRM Mircea Mihordea, fost condamnat in Austria pentru trafic de persoane, in momentul de fata consilier local PSD. Vlasin a facut plangerea penala ce a declansat scandalul Blocului Horea. Anton Pop a distrus societatea Scipomar pe care a condus-o la faliment, fiind controversat si contestat de colaboratori. A fost adus in grupul denuntatorilor „curajosi” de catre Mircea Dolha. Adrian Filip din Viseu de Sus, fost candidat la primarie, cu un trecut „glorios” in materie penala si cu un prezent la fel de glorios tot in materie penala. Ne punem mari spe-rante ca perioada prin care trece GAZETA este una de incercare, dar din care vom iesi consolidati, intariti si ne punem mari sperante in judecatorii chemati sa judece cazul si care sa pronunte achitarea lui Dan Parcalab. Pentru suferintele si traumele suferite trebuie sa raspunda in primul rand cei care au depus plangeri calomnioase, cei ce i-au indemnat si incurajat sa faca acest lucru si, nu in ultimul rand, cei care s-au lasat antrenati in aceasta actiune murdara.
Povesti cu ochi albastri
Dintre toate aceste povesti cu denunturi, declaratii si delatori, se desprinde una foarte interesanta. Ea are in prim plan trei crai. De la rasarit, daca vreti, avand in vedere culoarea rosie a partidului din care fac parte. Acestia ar fi Adrian Filip, Mircea Dolha si Vasile Vlasin. Fiecare dintre ei are rolul sau determinant in poveste. Doi dintre ei au o legatura mai mica sau mai mare cu Toma Rus, fostul sef al DIICOT Cluj. Toma Rus, care la aceasta ora, se pare, ca este pe undeva pe drumul spre Bucuresti, este un personaj interesant, una din „cheile” cu care deschidem cazul „Trustul Gazeta”. Prin pozitia sa, el a avut un rol deosebit in retinerea celor care au fost pusi in arestul de la Cluj. In alta ordine de idei, toate delatiunile celor zece, cu privire la Dan Parcalab si GAZETA de Maramures se invart in jurul lui Filip si Dolha. Mai mult, ultimul pare a fi fost maestrul de ceremonii, fiind sfatuit si consiliat de catre persoane importante din Baia Mare. Daca ne gandim bine, ar putea fi vorba tot de trei crai: un fost sef de serviciu, care in prezent lucreaza in sectorul minier, un sef aflat in functie la un serviciu ce se ocupa cu controlul si un fost sef peste purtatorii de cascheta, care acum are treaba cu „Protectia”. Ultimul a ajuns acolo datorita unui prieten care l-a sprijinit de multe ori.
GAZETA de Maramures
|
