„Veștea” surpriză de la Cotroceni: încercarea 2.0 pentru formarea Guvernului

După o lună și jumătate de la demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, România încă nu are un guvern cu puteri depline. Într-un context economic tot mai tensionat, cu un război la graniță, criza politică din țara noastră se intensifică, iar presiunea pentru formarea unei majorități stabile crește de la o zi la alta.

În timp ce țara noastră are nevoie de un guvern cu puteri depline, stabilitate și predictibilitate, politicienii au dat startul campaniei electorale, cu toate că mai sunt doi ani până la alegerile din 2028, lucru care ne arată cât de mare este goana partidelor după capital electoral.

Partidele par să fi uitat că, înainte de orice strategie electorală, există responsabilitatea de a asigura funcționarea statului. România nu poate rămâne blocată într-o campanie politică permanentă, în timp ce problemele economice și sociale așteaptă răspunsuri și soluții clare.

Un lucru este cert: fiecare zi de instabilitate politică înseamnă decizii importante amânate, cu efecte negative directe asupra economiei și securității naționale, iar „factura” pentru lipsa de asumare a decidenților politici o vor plăti, ca de obicei, românii.

Interesul național pierde, din nou, în fața interesului de partid

Ultimele săptămâni au arătat o realitate greu de ignorat: viitoarele alegeri sunt mult mai importante pentru partidele politice decât rezolvarea crizei politice actuale și asigurarea stabilității de care România are nevoie.

În urmă cu o lună și jumătate, românii au asistat la demiterea Guvernului Bolojan, prin moțiune de cenzură adoptată de Parlament în 5 mai. Astfel că, după votul moțiunii, Cabinetul condus de Ilie Bolojan a intrat în regim interimar, cu atribuții limitate, la mai puțin de un an de la formare.

Apoi, abia o lună mai târziu, în 4 iunie, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac să formeze Guvernul din poziția de prim-ministru. Eugen Tomac, lider PMP și consilier onorific al președintelui Nicușor Dan, este în prezent la al doilea mandat de membru al Parlamentului European.

Însă, cum era de așteptat, liderul PMP nu a reușit să obțină majoritate parlamentară pentru învestirea Cabinetului propus, astfel că a renunțat la mandatul de formare a Guvernului.

Veștea, noua încercare, aceeași problemă: voturile

După ce Eugen Tomac și-a depus mandatul, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe liberalul Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru al României.

„Am ales o persoană cu experiență solidă în administrație, care cunoaște problemele concrete ale românilor și are capacitatea de a construi consens. Am încredere că domnul Adrian Veștea va forma un Guvern stabil și eficient”, a transmis Nicușor Dan.

Adrian Veștea se confruntă însă cu aceeași problemă ca Eugen Tomac: trebuie să obțină o majoritate parlamentară, mai exact minimum 233 de voturi pentru învestirea noului Cabinet.

 „Îmi asum această responsabilitate într-un moment de criză politică. Cunosc bine statul român şi știu de la firul ierbii care sunt așteptările oamenilor, care sunt problemele cu care se confruntă şi ce este de făcut. Vin după un parcurs de 30 de ani în PNL. Am fost de la simplu consilier local, la trei mandate, ulterior, de primar, al treilea mandat de președinte de Consiliu Județean şi am avut timp de un an jumătate șansa de a fi membru al Guvernului”, a afirmat Adrian Veștea după anunțul desemnării.

Un alt impediment pentru prim-vicepreședintele PNL Adrian Veștea în formarea unui Guvern cu puteri depline este faptul că acesta a fost desemnat fără ca Ilie Bolojan, președintele PNL, sau restul conducerii centrale a PNL să fi știut care sunt intențiile președintelui Nicușor Dan, astfel că Veștea, în prezent președinte al Consiliului Județean Brașov, nu va avea susținerea întregului partid, ci doar a echipei care se poziționează împotriva lui Ilie Bolojan.

Tensiuni în Partidul Național Liberal

De la numirea lui Adrian Veștea în funcția de prim-ministru al României, au apărut tensiuni în Partidul Național Liberal, având în vedere că desemnarea sa a fost făcută fără consultări cu cei din conducerea centrală a PNL. Cum era de așteptat, au apărut două tabere în cadrul partidului: una care susține actuala conducere, cu Ilie Bolojan președinte, și o altă tabără care va vota Guvernul Veștea.

De asemenea, Adrian Veștea ar putea ajunge simultan pe lista pentru excluderea din partid și pe cea a candidaților la șefia PNL. Acesta analizează o candidatură împotriva lui Ilie Bolojan la Congresul partidului, care va avea loc duminica aceasta, în timp ce liberalii care îl susțin pe Ilie Bolojan vor să grăbească excluderea acestuia din partid.

„Partidul Național Liberal are nevoie de claritate, de decizii asumate și de o direcție confirmată fără echivoc. De aceea, am propus astăzi organizarea Congresului Extraordinar al PNL pe 21 iunie. Nu ni l-am dorit, dar situația o impune. Este momentul să punem lucrurile în ordine, să clarificăm direcția partidului și să ne concentrăm pe ceea ce avem de făcut pentru românii care ne-au acordat încrederea”, a declarat Ilie Bolojan.

O primă demisie din rândul celor care îl susțin pe Adrian Veștea a fost cea a prim-vicepreședintelui PNL, Cătălin Predoiu, cunoscut deja că face parte din grupul liberalilor anti-Bolojan.

 „E nevoie urgentă de guvern, iar în opoziție putem merge și peste un an, după ce redresăm situația”, a spus Cătălin Predoiu, după desemnarea lui Adrian Veștea să formeze un guvern.

Cine votează Guvernul Veștea

          Deși președintele Nicușor Dan a transmis în mai multe rânduri că nu va susține o propunere de guvern din care să facă parte partidele suveraniste, Adrian Veștea a negociat inclusiv cu parlamentarii AUR pentru strângerea majorității. Mohamad Murad, deputat din partea AUR, a anunțat că va vota Guvernul Veștea. În schimb, Petrișor Peiu, președintele Consiliului Național al AUR, a declarat că partidul nu va vota Cabinetul Veștea, iar cei care o vor face vor fi cel mai probabil excluși.

Pe de altă parte, Kelemen Hunor a anunțat, după ședința parlamentarilor UDMR, că partidul său nu va vota Guvernul Veștea, ba chiar vor părăsi sala. 

„Decizia noastră a fost să nu susținem învestirea guvernului. A fost o decizie luată cu o singură abținere și niciun vot împotrivă. Aceasta va fi poziția noastră.

S-a pus problema modului în care vom proceda în momentul votului. (...) Am decis că nu vom fi în sală în momentul votului. Din păcate, ceea ce se întâmplă în acest moment nu este despre România. Este despre o luptă între diferite partide și grupuri din interiorul diferitelor partide, iar noi nu vrem să ne implicăm în această luptă. Nu este lupta noastră”, a declarat președintele UDMR.

PSD a decis ca duminică să convoace Consiliul Politic Național, structura de conducere și de decizie care coordonează activitatea partidului între Congresele PSD, pentru a stabili dacă va susține Guvernul Adrian Veștea și dacă va intra la guvernare.

„Nu avem nimic împotriva persoanei Adrian Veștea, dar l-am informat că decizia PSD de a intra sau nu se va mai lăsa așteptată, pentru că în zilele următoare noi trebuie să convocăm forurile statutare ale partidului. Trebuie să discutăm foarte mult despre programul de guvernare”, a declarat Grindeanu, la finalul întâlnirii grupurilor parlamentare PSD.

Practic, în acest moment, Guvernul Veștea nu are voturile necesare pentru învestire, iar negocierile politice din următoarele zile vor fi decisive pentru soarta noului Cabinet.

În ceea ce privește programul de guvernare și lista de miniștri din viitorul Cabinet, Adrian Veștea a promis de la o zi la alta că va depune documentele în Parlament, însă în final a amânat acest lucru pentru săptămâna viitoare, cel mai probabil luni.

Rămâne de văzut dacă premierul desemnat va respecta acest termen pentru depunerea documentelor, dar mai ales dacă va obține voturile necesare pentru învestirea unui nou guvern cu puteri depline.

Cert este că Guvernul Veștea reprezintă, în acest moment, mai mult decât o simplă încercare de schimbare a unui premier. Este un test pentru capacitatea clasei politice de a pune stabilitatea României înaintea intereselor de partid.

Alexandra CRISTIAN