Tupeu de avocat

Un cunoscut avocat, fost la fel de cunoscut procuror, reprezinta in instanta un fost director de institutie financiara (cam procesoman fostul director, dar acest lucru e pe placul avocatului cunoscut si prin tarifele practicate). Om si el, avocatul a ajuns sa-i cunoasca pe cei impotriva carora pleda: vinovat! Ii saluta cu un respect firesc, mai schimbau doua-trei vorbe inainte de infruntarile din sala de judecata. Aproape firesc. Asta pana la ultima infatisare, cand avocatul a spus despre unul din cei in cauza: locul acestui individ este… (puteti sa va inchipuiti unde). Dupa proces, avocatul a revenit la sentimente mai bune: Sa traiti dom’ G.! Dar „Dom’ G.” nu si-a revenit nici acum. Chiar asa, domnule avocat? Banii-s totul?