Testul psihologic, ca armă de discreditare. Boitor dă-ţi demisia!

 

 

De parcă nu ar fi fost de ajuns cazul Italia, la Direcţia condusă de Nicolae Boitor a apărut un alt caz ce a fost numit Alina. Un caz aflat în curs de desfăşurare şi cu o poveste incredibilă.

Dar cazul în sine a generat o altă poveste incredibilă. Cea de-a doua o vom prezenta cititorilor noştri deoarece credem că s-a întrecut orice măsură.

În urmă cu o săptămână, poate chiar mai mult, pe telefonul copilului a venit un apel de la o fată. Iniţial, fata a vorbit cu un preot, apoi cu o asistentă socială din Cluj, după care cu Raul de la DGASPC Maramureş, cel care deţine telefonul copilului.

Raul este unul dintre cei mai buni asistenţi sociali din această parte de ţară. Are peste 18 ani de experienţă şi un profil moral şi profesional deosebit. A văzut atât de multe cazuri de abuz şi neglijenţă, încât poate spune fără greşeală cine se face vinovat de una sau alta, cine trebuie consiliat, cine are nevoie de ajutor.

Raul este acel gen de profesionist care lasă totul pentru rezolvarea unui caz. Din nefericire pentru el, telefonul copilului a sunat aici. La capătul firului, o fată care era în suferinţă, o fată care ameninţa cu sinuciderea. Fără să îşi propună ceva, profesionistul din Raul a început să o lămurească pe fată că nu este bine să se sinucidă. Există protocoale în astfel de cazuri. Raul a urmat protocoalele. A anunţat toate instituţiile care se puteau anunţa, inclusiv Direcţia la care lucrează. Au urmat câteva zile în care a auzit o poveste parcă desprinsă din filme. O fată gravidă, un tată degenerat, o reţea de proxeneţi care profitau de fată şi de altele, probabil. Ore în şir de discuţii, zgomote di care rezultau activităţi violente, bătăi, lucruri sparte etc.

Pentru asistentul din Raul era un caz pe care trebuia să îl rezolve cu orice risc. Mulţi nu înţeleg o astfel de atitudine, mai ales atunci când ea nu se întâmplă aici. Dar Raul a făcut rapoarte peste rapoarte în care cerea ca telefonul fetei să fie localizat pentru a o găsi şi a vedea ce se întâmplă. Mai bine de o săptămână nu s-a întâmplat nimic. Poliţia lui Marincaş a dat răspunsuri monosilabice. Alte instituţii au tăcut, iar Raul a început să fie ameninţat. Sute de apeluri şi mesaje au tăbărât în viaţa complicată a celui mai bun asistent social maramureşean. Ce mai, o poveste de făcut film.

 

Dar dorinţa de a rezolva un caz, posibil de răpire, a unei fete minore abuzate de un tată dezaxat, nu a fost pe placul tuturor instituţiilor implicate în poveste. Aşa că, s-a hotărât ca inamicul public numărul unu să fie anihilat. Adică Raul!

Aici întră în scenă Nicolae Boitor. Directorul DGASPC şi-a adus aminte că Raul nu a făcut testarea psihologică anuală, ceea ce a fost corect. A venit precum un procuror şi l-a luat pe sus să meargă la control. La instituţia medicală respectivă a fost supus testului mai bine de două ore, în timp ce majoritatea angajaţilor au trecut de test în juma de oră. Testul este foarte bun, este cel mai performant din lume şi nu are nevoie de interpretări ale psihologului, ci dă rezultatul direct în timpul testării, aşa este realizat softul, tocmai pentru a se evita subiectivismul omului.

 

După două ore, rezultatul a fost dezarmant. Raul a luat bine spre foarte bine cam peste tot, este peste media obişnuită, adică nu are nici o problemă. Cu toate acestea, psihologul a scris pe actul înaintat Direcţiei că Raul este apt pentru muncă, dar că trebuie să revină peste o lună la o nouă testare. Ne-am interesat ce înseamnă asta şi am aflat că o astfel de recomandare duce spre probleme psihice ale respectivului. În acest caz ar fi trebuit să i se dea calificativul apt provizoriu, situaţie în care se cere o nouă evaluare după o lună. De asemenea, ar fi trebuit să fie trimis şi la un examen psihiatric.

 

Probabil, psihologul nu a putut face asta, deoarece rezultatul lui Raul este foarte bun, adică nu are nimic la bibilică.

 

Dar incredibilul urmează. Această verificare intempestivă s-ar fi făcut la cererea unui şef din Poliţie. Boitor ar fi executat ordinul, căci nu se discută. Din păcate, tentativa de a-l scoate nebun pe Raul s-a lovit de buturuga mică, chiar Raul.

În acest caz s-a abandonat această pistă şi se încearcă a se acredita ideea că a fost vorba de o fată, ba chiar două, dar că ele s-au jucat cu telefonul copilului şi nu este vorba de nici un abuz.

Nu negăm posibilitatea unei astfel de soluţii, doar că Raul este un meseriaş, iar meseriaşii vor să fie siguri că lucrurile stau cum trebuie. Vorbim de viaţa unei fete minore! În momentul în care Raul va vorbi cu cea care, să zicem, că i-a tras o farsă, îşi va da seama dacă este poveste sau realitate. Raul are un auz fin şi după atâtea ore de discuţii în care el încerca să evite o sinucidere, îşi va da seama dacă este aceeaşi persoană.

Rămâne cealaltă parte de poveste. De ce un şef de poliţie încearcă să îl discrediteze pe Raul? De ce Nicolae Boitor răspunde la comenzi externe, în loc să îşi apere angajaţii? O întrebare fără răspuns, desigur! Există declaraţii care confirmă toate acestea.

 

Îi reamintim lui Boitor de cazul unui copil ce a murit în urmă cu vreo trei-patru ani. Nici atunci nu a ascultat de ce i s-a spus, până un copil s-a dus la Ceruri. Nu are remuşcări, din moment ce procedează la fel.

Vom reveni!