Taxele locale în 2026: ce plătesc românii mai mult și de ce

Anul 2026 vine cu o serie de schimbări importante pentru români. După ce Guvernul a adoptat un pachet de măsuri fiscale, impozitele și taxele pe proprietate (clădiri, terenuri și autovehicule) sunt mult mai mari în orașele și comunele din România.

Scopul oficial este de a corecta evaluările vechi, de a aduce mai mulți bani în bugetele locale și de a elimina discrepanțele între orașe. Astfel, de la 1 ianuarie, baza de impozitare după care autoritățile locale stabilesc impozitul pe clădire a crescut de la sub 1.000 de lei pe metrul pătrat în unele localități la 2.677 de lei pe metrul pătrat, ca valoare de referință.

Potrivit Guvernului reforma impozitării se impunea, având la bază trei motive justificative, anume:

„1. România era printre țările cu cea mai mică pondere a veniturilor din impozitarea proprietăților din țările europene. Doar 0,55 % din PIB, față de 1,85 % media UE.

2. Existau disproporții majore în impozite de la o localitate la alta. Valoarea impozitelor nu ținea cont de valoarea de piață a clădirii în cazul persoanelor fizice.

3. Gradul de încasare era redus și impozitele nu erau actualizate cu rata inflației. Peste 1/3 din impozite nu erau încasate.

Asta a generat pierderi importante de venituri pentru autoritățile locale, inechități între contribuabili, lipsă de performanță în administrație și creșterea sumelor transferate de la bugetul național către autoritățile locale. Nu mai puteam continua în felul acesta.

Reforma impozitării proprietății a fost asumată de România încă din perioada 2021-2022 prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și în toate negocierile cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar, precum și prin Planul fiscal bugetar structural pe termen mediu. Este prevăzută și în angajamentul asumat de Guvernul României în decembrie 2024, aprobat în ianuarie 2025 de către Comisia Europeană.

Deși angajamentele au fost luate în anii anteriori și discuțiile despre impozitarea în funcție de valoarea de piață a imobilelor s-a purtat de-a lungul anilor, decizia a fost amânată de mai multe echipe guvernamentale.

 Lipsa asumării răspunderii a pus în pericol atragerea de către România a fondurilor europene, amânarea încasării unor sume importante din PNRR (cererile de plată 4 și 5 - între 300 și 500 milioane de euro) și a agravat lipsa de performanță în administrația locală și acumularea unor dezechilibre bugetare”, conform informării transmise de Guvern.

 

Impact social

Majorările de impozite și taxe anunțate din acest an riscă să adâncească o stare de nemulțumire deja prezentă în rândul populației și al mediului economic. După ani marcați de inflație ridicată, scumpiri în lanț și o putere de cumpărare tot mai mică, statul pune din nou povara dezechilibrelor bugetare pe umerii cetățenilor.

Pentru cetățeanul obișnuit, aceste creșteri înseamnă facturi mai greu de achitat, servicii mai scumpe și mai puțini bani pentru nevoile de bază. Pentru micii antreprenori, ele se traduc în costuri suplimentare, investiții amânate sau chiar închiderea afacerilor. În mod obișnuit deja, exact segmentul care susține economia – clasa de mijloc și micii antreprenori – este cea mai afectată, în timp ce eficiența colectării taxelor rămâne de dovedit, deoarece țara se află încă într-un deficit bugetar major, care pune în pericol atragerea de fonduri europene nerambursabile.

Mai grav este faptul că cetățenii sunt chemați să plătească mai mult fără a vedea o îmbunătățire a serviciilor publice: infrastructura rămâne deficitară, iar sistemele publice sunt subdezvoltate.

Dacă 2026 este anul taxelor mai mari, rămâne întrebarea esențială: va fi și anul unui stat mai eficient, mai corect și mai atent la nevoile reale ale cetățenilor?

 

 

 

Care este impactul bugetar

Guvernul a emis la începutul acestui an, mai exact în 11 ianuarie, precizări privind creșterea taxelor locale de la 1 ianuarie 2026, afirmând că majorarea medie estimată a impozitelor pe proprietate este de 70%-80%, cu un impact bugetar de 3,7 mld. lei în 2026, respectiv peste 30% față de anul 2025.

Pentru clădiri creșterea va fi de 1,42 de miliarde lei, pentru terenuri de 1,09 miliarde lei, iar pentru autoturisme și alte mijloace de transport de 1,18 miliarde de lei.

„Trebuie subliniat faptul că banii colectați din impozitele și taxele locale rămân la bugetele locale, bugetul de stat nemaiputând să asigure transferurile în creștere ca urmare a deficitului bugetar.”, conform precizărilor făcute de Guvern.

 

Modificări privind impozitarea clădirilor și terenurilor, conform Executivului

 

1. Actualizarea bazei de impozitare

• Se elimină utilizarea unor valori istorice sau depășite care nu mai reflectau realitatea economică.

• Baza de impozitare pentru clădiri și terenuri este recalibrată, ca etapă intermediară, în perspectiva trecerii la impozitarea la valoarea de piață începând cu 1 ianuarie 2027.

• Creșterea bazei de impozitare cu aproximativ 70% - la 2.677 lei/mp valoare impozabilă, respectiv aproximativ 535 euro/mp, un cost mediu național realist de construire, corespunzător unei locuințe cu finisaje standard, fără a include terenul, TVA sau marja dezvoltatorului, fiind utilizată ca referință tehnică prudentă și uniformă în etapa tranzitorie, până la trecerea la impozitarea la valoarea de piață.

• Măsurile au caracter tranzitoriu, până la operaționalizarea completă a sistemului automat de evaluare a proprietăților și introducerea impozitării la valoarea de piață și pentru persoanele fizice, cel mai probabil la 1 ianuarie 2027.

2. Eliminarea scutirilor și facilităților nejustificate

• în vederea conformării cu jalonul din PNRR și cu recomandările Băncii Mondiale;

• se urmărește lărgirea bazei de impozitare și reducerea distorsiunilor dintre contribuabili;

• facilitățile ce se pot stabili la competența UAT rămân posibile doar în cazuri țintite, stabilite prin decizie locală, dar în limita unei proporții de 5% din veniturile colectate în anul anterior.

3. Eliminarea coeficienților de reducere (efect direct asupra bazei)

Valoarea impozabilă nu mai este diminuată cu:

• până la 50% pentru clădiri foarte vechi (peste 100 de ani);

• 30% pentru clădiri între 50–100 ani;

• 10% pentru clădiri între 30–50 ani;

• plus reducerea suplimentară de 0,10 a coeficientului pentru blocuri mari (cu regim de înălțime mai mare de 3 etaje și peste 8 apartamente).

Practic, o clădire care anterior beneficia de reduceri cumulate importante ajunge să fie impozitată la o bază mult mai apropiată de valoarea standard, ceea ce explică o creștere peste nivelul mediu de ~70%.

4. Majorarea cotei de impozitare de către UAT (efect de multiplicare)

• autoritățile administrației publice locale pot stabili cota de impozitare în intervalul 0,08% – 0,2%, în cazul clădirilor rezidențiale.

Dacă în anul 2025 cota era stabilită la minimul de 0,08%, iar în 2026 UAT decide majorarea cotei spre 0,15% – 0,2%, atunci creșterea impozitului datorat se aplică unei baze deja majorate, amplificând impactul total în consecință.

De asemenea, s-a dat posibilitatea ca și Consiliul local/ CGMB să poată majora impozitele și taxele locale până la +100% (în loc de 50%), pe baza unor criterii clare (economice, sociale, urbanistice etc.), aspect care, de asemenea, poate conduce la creșterea nivelului impozitului.

 

Impozitarea autovehiculelor

Sistemul de impozitare a autovehiculelor a fost construit pe baza unui criteriu administrativ stabil și ușor de aplicat, respectiv capacitatea cilindrică a motorului, exprimată în fracțiuni de 200 cm³, spune Guvernul.

În cadrul reformei aferente jalonului PNRR M59, nu a fost modificată arhitectura sistemului, ci valorile aplicabile fiecărei fracțiuni de 200 cm³. Aceste valori au fost diferențiate în funcție de norma de poluare Euro a vehiculului, astfel încât impozitarea să reflecte impactul diferit asupra mediului al vehiculelor cu aceeași cilindree, dar tehnologii diferite.

Prin această abordare, vehiculele încadrate în norme Euro mai vechi suportă valori mai ridicate pe fracțiune, în timp ce vehiculele conforme cu standarde Euro recente beneficiază de valori mai reduse sau de creșteri temperate ale impozitului. Diferențierea este bazată pe criterii obiective, armonizate la nivel european și ușor verificabile, fiind compatibilă cu cerințele de politică publică asumate prin PNRR.

În acest mod, sistemul fiscal transmite un semnal economic coerent, urmărind internalizarea costului de mediu și orientarea comportamentului de consum către vehicule mai puțin poluante, fără introducerea unei taxe noi și fără riscuri administrative.

Referitor la impozitarea autoturismelor hibrid, comentariile Comisiei au clarificat că o diferențiere bazată exclusiv pe categoria „hibrid” nu este suficientă, iar ajustarea criteriilor în funcție de pragul de CO₂ a fost necesară pentru validarea jalonului din PNRR.

Jalonul M59, în accepțiunea COM, vizează internalizarea costului de mediu și orientarea fiscalității către emisii reale. În această logică, categoria generică „vehicul hibrid” nu este acceptată automat ca proxy pentru emisii scăzute, ci trebuie să ai un nivel de noxe emise sub 50 g/km CO₂, potrivit Guvernului.

 

 

 

 

Exemple de majorări

 

Taxele locale în Baia Mare

Impozitul pe locuință în Baia Mare a crescut de anul acesta și cu peste 90%.

„Cresc doar taxele pe case şi apartamente prevăzute în legea anunțată de Guvernul României, celelalte taxe locale rămân neschimbate. Da, creșterea impozitului pe locuință e mare, însă nu putem face altceva decât să aplicăm legea”, a anunțat Doru Dăncuş, primarul municipiului Baia Mare, într-o conferință de presă organizată în luna decembrie 2025.

Edilul a oferit și câteva exemple

La clădiri din beton armat cu pereți exteriori din cărămidă dacă în anul 2025 s-a plătit 1.358 de lei, astăzi se plătește peste 2.000 de lei.

De asemenea, pentru un apartament în suprafață de 78,10 metri pătrați, impozitul în 2025 a fost 439 de lei, în 2026 trebuie să fie 843 de lei.

„Dacă ne întoarcem la un apartament cu o suprafață utilă de peste 50 de mp, impozitul pe anul 2026 ar trebui să fie 540 de lei, în condițiile în care în 2025 l-am avut la 259 de lei. Tot aşa, comparativ 2025 cu 2026, dacă pentru un apartament în suprafață utilă de 63 mp – 88 mp, suprafață desfășurată, în 2025 s-a plătit 357 de lei, în 2026 ar trebui să se plătească 685 de lei”, a transmis Doru Dăncuş.

Pentru mașinile hibride, cu emisii de CO2 mai mici sau egale cu 50g/km, se acordă o reducere de 30% de la plata impozitului, iar în cazul autovehiculelor acționate electric, impozitul, care în 2025 a fost zero, anul acesta este în valoare de 40 lei/an.

Edilul municipiului a mai transmis: „Am făcut câteva scenarii pentru a vedea unde anume se majorează taxele. Dar sunt situații în care impozitele chiar scad. Un exemplu e taxa pe mijloacele de transport. Toate celelalte taxe şi impozite locale, taxele speciale pe care municipiul Baia Mare le prevede pentru populație nu se majorează. Taxele speciale pe care Serviciul Public Ambient Urban şi celelalte taxe pe care noi le avem în momentul de faţă rămân la fel. Se majorează doar ce a fost obligatoriu prin Codul Fiscal şi am indexat cu indicele inflației, 5,6%. În rest nicio taxă nu se majorează”.

Taxele locale în Zalău

La Zalău, cetățenii vor achita taxe și impozite locale pentru clădiri, terenuri şi mijloace de transport, majorate la finalul anului trecut cu până la 80%.

Potrivit noilor reglementări, 2026 aduce creșterea cu 80% a valorii impozabile pentru clădirile rezidențiale deținute de persoanele fizice, pentru terenul intravilan - altă categorie de folosință decât curţi-construcţii - o majorare cuprinsă între 70-85%, iar pentru terenul extravilan majorări cuprinse între 20-60%.

Spre exemplu, în cazul clădirilor cu cadre din beton armat, valoarea impozabilă va crește de la 1.490 lei/ mp în 2025 la 2.677 lei/ mp în 2026.

 

Taxele locale în Cluj

Clujenii vor plăti în acest an taxe majorate cu 55 până la 80% față de anul trecut.

„Ideea e că noi nu le-am majorat, au crescut doar în conformitate cu noile prevederi din Codul Fiscal, între 55 și 80%, în funcție de zonele fiscal”, transmit reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca.

De exemplu, pentru un apartament de 55 de metri pătrați în zona A, impozitul anual crește de la 330 de lei la 515 lei; în zona B, de la 303 lei la 495 lei; iar în zona C, de la 277 lei la 474 lei pe an.

În privința terenurilor cu construcții în intravilan, creșterea este cu 5,6%, atât pentru persoane fizice, cât și pentru persoane juridice.

Taxele locale în București

În anul 2026, în București taxele au crescut cu aproape 80%, astfel:

-         valoarea impozabilă va fi de 2.677 lei/metru pătrat pentru clădiri cu cadre din beton armat sau cu pereți exteriori din cărămidă arsă, având instalații de apă, canalizare, electrice şi încălzire (în 2025, valoarea impozabilă a aceluiași tip de clădire a fost de 1.492 lei/metru pătrat);

-         pentru clădirile cu pereți din lemn valoarea impozabilă va fi de 803 lei/metrul pătrat (comparativ cu 447 lei/metru pătrat în 2025);

-         crește de asemenea valoarea impozitului pentru terenuri amplasate în intravilan înregistrate în registrul agricol la altă categorie de folosință decât cea de terenuri cu construcții; valorile prevăzute în proiect sunt de 75 lei/ha pentru teren arabil din zona A  (faţă de 42 de lei/ha în 2025) sau 56 lei/ha pentru teren arabil în zona B (faţă de 31 lei/ha în 2025).

Taxele locale în Arad

Taxele şi impozitele locale în Arad au fost majorate cu până la 80%. Astfel, pentru un apartament cu două camere de 60 de metri pătrați, situat în Zona A a orașului Arad, pentru care în 2025 impozitul era de 322 de lei, în 2026 se va plăti 578 de lei. Pentru un apartament cu aceeași dimensiune, dar în Zona D se va plăti 506 lei, faţă de 282 de lei în 2025.

Pentru un teren agricol intravilan, cu suprafața de 1.000 de metri pătrați şi situat în Zona A, se va plăti 30 de lei, față de 25 lei în prezent. În Zona D, impozitul va fi de 16 lei, faţă de 13 lei.

 

La fel ca în anii trecuți, pentru plata totală până la 31 martie 2026 a impozitului pe clădiri, pe teren şi pe mijloacele de transport, primăriile acordă o bonificație de 10%.

 

Ce alte măsuri au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2026

Veniturile din chirii și freelancing vor fi impozitate diferit în 2026

Veniturile nete obținute din chirii se vor calcula prin aplicarea unei cote forfetare de cheltuieli de 30% la venitul brut. Impozitul pe venit de 10% se va aplica apoi la venitul net și nu la cel brut ca în anii trecuți. Impozitul anual pentru un venit de 20.000 de lei va ajunge la 1.400-1.500 de lei.

În cazul freelancerilor, contribuția la CASS va crește din 2026, al cărei plafon maxim va urca la echivalentul a 72 de salarii minime.

Salariul minim crește de la jumătatea anului

Salariul minim brut rămâne la 4.050 lei în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2026, iar de la 1 iulie 2026, acesta va crește la 4.325 de lei.

Coletele din China vor fi taxate cu 25 de lei în plus

A fost introdusă o taxă suplimentară fixă de 25 de lei pentru toate coletele comandate de pe platformele din afara Uniunii Europene. Taxa se va aplica pentru fiecare colet provenit din spațiul extracomunitar, cu o valoare sub 150 de euro.

Crește impozitul pe câștigurile bursiere

În cazul veniturilor din transferul de criptomonede, se va aplica cota de 16% asupra câștigului determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție. Câștigul sub nivelul a 200 de lei/ tranzacție nu va fi impozitat dacă într-un an fiscal câștigurile nu depășesc 600 de lei.

Impozitele vor fi majorate și în cazul câștigurilor pe bursă. Impozitul pentru titlurile de stat și instrumentele derivate deținute peste un an urcă de la 1% la 3%, iar pentru cele vândute în mai puțin de un an crește de la 3% la 6%. De asemenea, tranzacțiile realizate în afara entităților reglementate, precum și vânzarea aurului de investiții, vor fi taxate cu 16% în loc de 10%.

Scutiri eliminate de la 1 ianuarie

ONG-urile sunt obligate în 2026 să plătească impozite pentru clădiri și terenuri în condiții similare cu ceilalți contribuabili.

De asemenea, au fost eliminate scutirile de impozite locale pentru persoanele cu dizabilități și pentru cele încadrate în gradul I de invaliditate, care până la finalul anului trecut erau exceptate de la plata unor taxe locale.

 

Schimbări pentru PFA și activități independente

De la 1 ianuarie 2026, cresc plafoanele pentru contribuția la sănătate (CASS) la 72 salarii minime brute pentru veniturile din 2026. Până acum plafonul era de 60 de salarii minime brute.

Măsura duce la creșterea contribuțiilor la sănătate pentru persoanele cu venituri mari din activități independente, PFA, profesii liberale, chirii, investiții.

Contribuțiile pentru pensii (CAS) se păstrează și se bazează pe salariul minim.

Concluzie

Deși 2026 a adus majorări semnificative de taxe și impozite, românii nu au întârziat să-și plătească dările către stat, mulți achitându-și obligațiile încă din primele zile ale anului – unii din responsabilitate, alții pentru a beneficia de reducerea de 10%. Oricare ar fi motivul principal, realitatea rămâne aceeași: deși nemulțumiți de noile măsuri, românii au acceptat din nou, docili, povara financiară.

Gradul ridicat de conformare arată și un contrast tot mai evident între efortul cetățenilor de a susține economia țării și capacitatea statului de a oferi servicii publice pe măsura taxelor încasate.

Fără investiții vizibile în infrastructură, educație, sănătate și o administrație eficientă, percepția cetățenilor este tot aceeași: povara fiscală continuă să crească, iar calitatea vieții rămâne la același nivel.

 

Alexandra CRISTIAN