Se pregătește ceva în Educație: grevă, haos și proteste!

Fără ministru, cu măsuri care au destabilizat sistemul și proteste! Așa a început anul într-un domeniu care ar trebui să fie prioritar pentru orice stat din lume: Educația · Sindicatele arată însă contrariul: educația este tratată ca o „zonă de sacrificiu bugetar”! Iar prin măsurile de austeritate (Legea 141/2025), Guvernul Bolojan a declanșat o criză profundă în învățământ.

· Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” a finalizat consultarea membrilor cu privire la starea sistemului de învățământ, iar cifrele reflectă o nemulțumire fără precedent: 74,7% dintre respondenți afirmă că sunt dispuși să participe la grevă.

Clase supraaglomerate: s-a ajuns deja la peste 32 de elevi într-o sală de curs. Dispar clase întregi: se reduce drastic numărul de clase de gimnaziu și liceu pentru a „face economie”. Posturi în pericol: peste 2.000 de cadre didactice riscă să rămână fără catedră. Subfinanțare cronică: școlile funcționează fără resurse minime pentru performanță. Așa arată, pe scurt, lista nemulțumirilor din sectorul educațional. Sindicatele din Educație se pregătesc de grevă și, în paralel, strâng semnături pentru inițiativa legislativă cetățenească promovată de FSLI, FSE „Spiru Haret” şi de FNS „Alma Mater”, având drept scop intenția de anulare a măsurilor antieducație luate de Guvernul Bolojan prin Legea 141/2025 privind unele măsuri fiscal bugetare.

Inițiativa a fost publicată miercuri în Monitorul Oficial. „Pentru luarea în discuție a acestei inițiative de către Parlamentul României, trebuie să depunem la Parlament tabele care să conțină cel puţin 100.000 de semnături. Pentru ca această inițiativă să fie o reușită, vă rugăm să vă implicați în campania de strângere de semnături!”, este mesajul transmis de sindicate angajaților din educație.

Într-un comunicat oficial, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” acuză Guvernul României că „prin măsurile de austeritate impuse prin Legea 141/2025, a declanșat un proces de dezorganizare accelerată a învățământului preuniversitar, cu efecte asupra elevilor, cadrelor didactice și calității educației. Sistemul de învățământ se află într-o gravă criză, provocată deliberat prin decizii politice luate iresponsabil, fără analize de impact, fără dialog social și fără asumarea consecințelor.

În plin proces de elaborare a planurilor de școlarizare pentru anul 2026-2027, primim semnale alarmante din întreaga țară, privind reducerea drastică a numărului de clase de gimnaziu și liceu, inclusiv în mediul urban. Această situație este consecința directă a creșterii forțate a efectivelor de elevi la clasă, măsură impusă exclusiv pentru a reduce cheltuielile bugetare, ignorând impactul negativ asupra beneficiarilor primari.

Aplicarea Legii nr 141/2025 a determinat supraaglomerarea generalizată a claselor, cu efecte negative, directe și imediate, asupra calității actului educațional. Există deja școli în care efectivele depășesc 32 de elevi/ clasă. Măsurile vor avea consecințe grave:

· Degradarea calității actului educațional;

· Imposibilitatea reală de a lucra individual cu elevii;

· Creșterea riscului de eșec și abandon școlar;

· Dispariția unui număr semnificativ de posturi didactice, ca urmare a reducerii numărului de clase/ grupe.

Potrivit estimărilor, peste 2.000 de posturi sunt puse în pericol doar prin creșterea numărului de elevi la clasă, direcția de reducere a cheltuielilor cu personalul din educație este evidentă și constantă.

Inspectoratele școlare și unitățile de învățământ sunt obligate să aplice măsuri restrictive, fără nicio soluție pentru protejarea beneficiarilor primari și a personalului didactic. Cadrele didactice resimt o stare de nesiguranță profundă, iar comunitățile educaționale se confruntă cu un climat de tensiune și incertitudine. În tot acest proces, elevul este complet absent din calculele decidenților, deși el este primul care resimte efectele supraaglomerării, ale instabilității și ale lipsei de continuitate educațională”.

Sindicatele arată că situația este agravată de existența unei conduceri provizorii la Ministerul Educației și Cercetării, într-o perioadă în care trebuie adoptate decizii responsabile, predictibile și fundamentate și se plâng că Guvernul României continuă să aloce un buget insuficient pentru educație, mult sub nevoile reale ale sistemului, tratând acest domeniu ca pe o zonă de sacrificiu bugetar: „Subfinanțarea a devenit o politică permanentă, iar școlile sunt forțate să funcționeze fără resursele necesare pentru a asigura un învățământ de calitate. Un sistem educațional subfinanțat nu poate livra performanță, nu este stabil și nici nu asigură echitate, el poate doar să supraviețuiască de la un an la altul, sacrificând șansele reale ale copiilor la un parcurs educațional solid și predictibil. Un stat care își distruge școala publică distruge propria perspectivă de dezvoltare”.

În acest context, sindicatele solicită:

· Abrogarea de urgență a prevederilor din Legea 141/2025 care au condus la reducerea numărului de clase, la supraaglomerarea acestora și la creșterea normei didactice;

· Oprirea politicii de reducere a posturilor din învățământul preuniversitar;

· Creșterea alocării bugetare pentru educație, în acord cu importanța strategică a acestui domeniu.

· Reluarea dialogului social real cu organizațiile sindicale reprezentative în învățământul preuniversitar.

Sindicatele arată că, în lipsa unor măsuri, vor intensifica acțiunile de protest: „Respingem ferm abordarea prin care educația este tratată ca un instrument de acoperire a deficitului bugetar și sacrificată pentru a compensa dezechilibrele create în alte zone ale guvernării. Dacă Guvernul va continua pe această direcție, FSLI și FSE «Spiru Haret» vor intensifica acțiunile de protest, utilizând toate formele legale pentru apărarea drepturilor copiilor la educație.

În plus, îi reamintim domnului președinte Nicușor Dan că au trecut peste două luni de când trebuia să aibă loc o întâlnire cu reprezentanții organizațiilor sindicale pentru a i se prezenta situația din sistem în urma măsurilor antieducație promovate de Guvernul Bolojan. Educația nu este o cheltuială, educația este viitorul României”.

De altfel, săptămâna trecută au început protestele în fața Guvernului. Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” (FSE „SPIRU HARET”) a derulat, în perioada 14 – 31 ianuarie a.c., un amplu proces de consultare a membrilor de sindicat. Rezultatele acestuia stau la baza fundamentării unei strategii sindicale realiste și eficiente, pe termen scurt și mediu, având în vedere problemele grave cu care se confruntă sistemul de învățământ, în contextul măsurilor antieducație („de austeritate”) impuse de Guvernul Bolojan.

Chestionarul a fost anonim (răspunsurile fiind analizate exclusiv în scop statistic și de informare sindicală), iar rezultatele nu vor fi folosite pentru demararea acțiunilor de protest extreme (neîncheierea situației școlare, neparticiparea la examenele naționale, greva generală) – pentru acestea fiind necesar ca membrii de sindicat să semneze referendumul transmis de federațiile sindicale.

PE SCURT:

• Peste 17.000 de angajați din învățământ au răspuns la chestionar;
• 70,5% dintre respondenți spun că măsurile luate de Guvernul Bolojan i-au afectat foarte mult;
• 71,7% dintre respondenți afirmă sunt dispuși să participe la protestele de stradă organizate local;
• 74,7% dintre respondenți afirmă că sunt dispuși să participe la grevă;

Pe lângă pichetarea Guvernului, calendarul acțiunilor de protest include și „grevă, precedată de o grevă de avertisment cu o durată de două ore, în luna martie 2026, în perioada desfășurării simulărilor examenelor naționale (respectiv a evaluării naționale – 2 zile și a bacalaureatului – 3 zile), precum și ulterior”.

Recent, Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat că o grevă generală în Învățământ „se poate declanșa în funcție de măsurile pe care le va lua Guvernul în perioada următoare”.

În paralel, a fost demarată o inițiativă cetățenească propusă de reprezentanți și lideri ai federațiilor din Educație prin care aceștia cer, într-un proiect de lege depus la Parlament, încetarea efectelor legii nr. 141/2025 care a crescut norma didactică de predare, a înjumătățit tariful la plata cu ora pentru profesori și a crescut efectivele de elevi/preșcolari/ antepreșcolari la clasă/ grupă. Proiectul de lege depus la Camera Deputaților, aduce argumente și combate toate măsurile bugetar-fiscale luate prin legea 141 și concluzionează că „măsurile de «eficientizare» vor avea un cost mult mai mare pe termen mediu și lung, iar impactul negativ asupra echității și accesului la educație se resimte și în învățământul superior”.

Inițiativa cetățenească este semnată de 11 persoane, printre care lideri ai sindicatele din Educație: Simion Hăncescu (FSLI), Marius Nistor (FSE Spiru Haret), George Purcaru (FSLI).

Președinte al Comitetului de Inițiativă este Simion Hăncescu, „calitate în care va reprezenta comitetul în raporturile sale cu autoritățile publice centrale și locale”.

„Am convenit ca, în temeiul Legii nr. 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată, cu modificările ulterioare, să constituim Comitetul de inițiativă legislativă în scopul promovării unui proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, și a Legii învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru modificarea altor acte normative.

Menționăm că suntem cetățeni cu drept de vot și nu încălcăm prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată, cu modificările ulterioare”, se precizează în document.

Proiectul de lege cere modificări și față de legea învățământului superior și aduce o serie de argumente în expunerea de motive:

„Măsurile care lovesc crunt educația și cercetarea din România au la bază date pur contabile și nu țin cont de realitate, de posibilitățile reale ale sistemului de a face față unor asemenea schimbări și de opiniile specialiștilor în științele educației.

Creșterea normei didactice de predare cu 2 ore are consecințele cele mai grave asupra cadrelor didactice: realitatea din majoritatea școlilor ne-a demonstrat că mulți profesori titulari au intrat în restrângere de activitate sau au optat pentru diminuarea salariilor, din cauza imposibilității constituirii normei didactice, pentru a nu fi nevoiți să își completeze norma didactică la distanțe apreciabile și cu costuri semnificative pentru navetă; de asemenea, mulți profesori suplinitori calificați nu mai au un loc de muncă în anul școlar 2025-2026”, potrivit proiectului.

Ce propune proiectul de lege prin care se cere înlăturarea efectelor Legii 141/2025

1. modificarea prevederilor din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 privind: efectivele de elevi/ preșcolari/ antepreșcolari la clasă/ grupă; reducerea normei didactice de predare; tariful la plata cu ora; degrevările personalului didactic de conducere, de îndrumare și control; creșterea la 3 salarii de bază ale persoanei a cuantumului primei de instalare neimpozabilă ce se acordă, începând cu anul școlar 2026-2027, personalului didactic repartizat cu statut de cadru didactic titular în unități de învățământ aflate în zone din mediul rural, defavorizate sau izolate;

2. modificarea Legii învățământului superior nr. 199/2023, în vederea protejării dreptului constituțional la învățătură, asigurării accesului la educație și sprijinirii dezvoltării sistemului universitar românesc. OUG nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță, cu modificările și completările ulterioare, prevede că beneficiază de vouchere de vacanță în perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2025 personalul din sectorul bugetar ale cărui salarii de bază nete din luna anterioară acordării acestora sunt de până la 8.000 lei, iar, în perioada 1 ianuarie 2026-31 decembrie 2026, va beneficia de vouchere de vacanță personalul din sectorul bugetar ale cărui salarii de bază lunare nete sunt de până la 6.000 lei. În schimb, pentru personalul din sistemul de învățământ acordarea voucherelor de vacanță se face prin raportare la salariul net cuvenit funcției de bază din luna acordării acestora.

Or, potrivit definiției de la art. 7 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017: „salariul de bază reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcției, gradului/treptei profesionale, gradației, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. I-IX” accesului echitabil la educație și sprijinirii dezvoltării sistemului universitar românesc;

3. încetarea efectelor prevederilor din Legea nr. 141/2025, care instituie, pe o perioadă determinată, majorarea normei didactice atât în învățământul preuniversitar, cât și în cel superior, precum și abrogarea dispozițiilor care blochează compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat, a celor privitoare la degrevarea personalului didactic, precum și a celor privind valoarea costului standard pentru fondul de burse și protecție socială în lei/ lună/ student;

4. modificarea art. 1 alin. (26) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2009, astfel încât, pentru personalul din sistemul de învățământ, acordarea voucherelor de vacanță să se stabilească prin raportare la salariul de bază net cuvenit pentru funcția de bază din luna anterioară acordării acestor vouchere;

5. abrogarea art. XVIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2025.

Acum însă, pentru ca inițiativa să fie o reușită, a început campania pentru strângerea a 100.000 de semnături. Vom reveni.

Mircea CRIȘAN

Ioana LUCĂCEL