Schimbări majore în administrație din 2026: reduceri de personal și taxe locale majorate

Alexandra CRISTIAN

Anul 2026 aduce schimbări importante în administrația publică din țara noastră. Guvernul a pregătit o reformă a administrației publice locale care prevede reduceri de personal și o reorganizare a instituțiilor. Mai exact, toate ministerele trebuie să taie cu 10% cheltuielile de personal, iar pentru administrația locală sunt analizate două variante: reducerea cu 30% a personalului din primării sau cu 10% a cheltuielilor cu personalul la nivelul fiecărei instituții.

„Analiza administrației arată că peste tot, subliniez, peste tot, este loc de mai bine, şi nici o instituție nu trebuie să evite evaluarea activității şi a modului în care poate să-şi reducă cheltuielile. Aceasta este valabil şi în administrațiile locale, şi în administrația centrală. Asta înseamnă că, acolo unde se dovedește că avem personal în plus, acolo unde se dovedește că avem oameni care nu performează, care sunt duşi în spate de către alţii şi care îi demotivează pe colegii din sectorul public, aceste posturi nu mai merită să rămână finanțate din bugetele de stat. Ele trebuie desființate. Acesta este adevărul”, a declarat premierul Ilie Bolojan.

În același timp, executivul anunță creșteri ale taxelor și impozitelor locale cu până la 80% în 2026, pentru a acoperi nevoile bugetare ale comunităților.

Odată adoptate, aceste măsuri vor afecta atât angajații din sectorul public, cât și cetățenii. Rămâne de văzut însă dacă vor aduce rezultatele așteptate de guvern pentru controlul cheltuielilor bugetare sau vor pune presiune și mai mare pe oameni și pe serviciile publice?

De ce taie guvernul posturi din administrație?

Guvernul spune că trebuie să reducă numărul de angajați din administrație, pentru că statul cheltuiește prea mulți bani pe salarii. În ultimii ani, costurile au tot crescut, iar bugetul nu mai face față. Așa că executivul a decis că este nevoie de mai puțini funcționari, pentru ca primăriile să-și poată acoperi integral cheltuielile de personal din venituri proprii, și de salarii mai mici la nivelul ministerelor.

„Pe partea de administrație publică locală, reforma este absolut necesară. În multe locuri, primăriile nu-şi pot suporta cheltuielile”, a spus premierul Ilie Bolojan.

Prin urmare, coaliția de guvernare a decis ca în 2026 primăriile să reducă numărul de posturi cu 30%, dar fără ca mai mult de 20% dintre angajații existenți să fie concediați. În 2026, administrațiile locale vor putea alege dacă reduc personalul sau dacă taie salariile. Din 2027, însă, tăierile vor deveni obligatorii, iar fiecare primărie va trebui să se încadreze în procentul impus de guvern.

Și prefecturile vor face reduceri importante: trebuie să elimine 25% din totalul posturilor, cu excepția serviciilor pentru permise auto și pașapoarte. Această reorganizare trebuie finalizată până la 1 martie 2026.

Guvernul vrea să reducă și numărul polițiștilor locali. Dacă acum este permis un polițist local la 1.000 de locuitori, noua regulă prevede un polițist la 1.200 de locuitori. Comunele cu mai puțin de 4.500 de locuitori vor putea păstra poliția locală doar din banii proprii și cu cel mult trei angajați.

La nivel central, principalele tăieri vor fi următoarele: cabinetele premierului, vicepremierilor, miniștrilor şi aleșilor locali vor funcționa cu mai puține posturi. De exemplu, cabinetul premierului scade de la 9 la 5 posturi, cel al primarului general al Capitalei de la 6 la 4, iar numărul posturilor din cabinetele primarilor şi viceprimarilor se va reduce pe categorii de populație.

Tensiuni în Coaliția de guvernare privind măsurile

Deși atât premierul Ilie Bolojan, cât și șeful PSD, Sorin Grindeanu, au declarat inițial că există un acord pentru reducerea cu 10% a cheltuielilor cu salariile bugetarilor în administrația publică, PSD a decis, în urma unei ședințe de partid, că nu va susține tăierea salariilor bugetarilor de la 1 ianuarie și pledează pentru alte măsuri de reformă, cum ar fi comasările de instituții, pentru a reduce cheltuielile, altele decât cele propuse de premierul Ilie Bolojan prin pachetul 3 de reformă fiscală.

„Discuțiile pe administrația centrală nu au fost închise, ca să clarific, în coaliție. Noi azi am făcut, așa cum am spus, un Birou Politic Național și am cerut părerea colegilor mei legat de acest subiect, și am cerut un vot. Votul a fost unanim: PSD nu susține tăierea și reducerea salariilor în sectorul bugetar. Pe scurt, despre asta este vorba (...) Vom discuta de comasări de instituții, de deconcentrate, de lucruri care țin de o eficientizare a aparatului central, da, asta susținem”, a declarat Sorin Grindeanu, președintele social-democraților, la finalul ședinței Biroului Permanent Național al PSD.

Acesta susține că primele două pachete de reformă fiscală, pentru care Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament, au dus deja la tăieri de sporuri. De asemenea, spune că reducerile de cheltuieli pot fi făcute și în alt mod, nu doar prin concedieri.

„S-a redus celebrul sau chiar s-a tăiat, dacă nu mă înșel, în totalitate, dacă nu, s-a redus foarte mult, acel celebru spor de antenă, sau cum îi spunea. Pe Educație s-au făcut. S-a mărit norma. S-au făcut foarte multe lucruri. Eu cred că vom găsi soluții și știu că vom găsi soluții, pentru că nu-i un efort foarte mare. Adică reducerea de cheltuieli trebuie să fie pe alte paliere decât reducerea de salarii”, a mai transmis liderul PSD.

         Pe de altă parte, premierul Ilie Bolojan susține că pentru a putea crea condiții pentru dezvoltare economică, deficitul bugetar trebuie redus considerabil de anul viitor.

„Anul trecut, când s-a format bugetul, s-a estimat o scădere de 5% a cheltuielilor de personal, dar, din păcate, am constatat la jumătatea anului, când am preluat guvernarea, că acestea crescuseră pe primul semestru cu 10%, deci de la 77 de miliarde la aproximativ 85 de miliarde. (…)

Doar după măsurile care au fost luate în luna iulie au început să scadă cheltuielile cu salariile şi, de exemplu, în luna octombrie a acestui an, faţă de octombrie anul trecut, este prima dată când ne-au scăzut cheltuielile cu 500 de milioane de lei, în loc de 14,2 miliarde cât a fost anul trecut fondul total de salarii în sector public, am ajuns acum la 13,7 miliarde”, a menționat prim-ministrul României.

Peste 13.000 de posturi sunt prevăzute să dispară, conform analizei Guvernului

Potrivit unei analize făcute de Guvernul Bolojan, aproape jumătate din primăriile din țară ar depăși plafoanele dacă se va aplica reducerea propusă a schemelor de personal. În prezent, aparatele administrative totalizează 126.862 de posturi ocupate, iar 13.098 ar urma să dispară, aproximativ 10% din total.

„Zona de administrație publică locală este un bloc mare de cheltuieli care adună peste 150.000 de oameni, parte în aparatele proprii, parte în zona de asistență socială. Dacă nu controlăm cheltuielile de personal ale statului, riscăm ca tot ce încasăm suplimentar să se ducă pe aceste cheltuieli de personal și să ne întoarcem anul viitor în situația care suntem astăzi. Avem 7 miliarde de lei cheltuieli de personal în 6 luni. E absolut necesară reforma”, a declarat Ilie Bolojan.

Coaliția încă negociază forma finală a proiectului, astfel că rămâne de văzut care vor fi măsurile adoptate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar. Cel mai probabil, pachetul 3 de măsuri privind reforma administrației publice va fi adoptat după alegerile pentru Primăria Capitalei, care au loc în 7 decembrie, dar nu mai târziu de adoptarea legii bugetului pentru anul 2026.

Taxele și impozitele locale, mărite cu până la 80% începând cu 1 ianuarie 2026

Principalele prevederi prevăzute în proiectul de lege pe care guvernul și-a asumat deja răspunderea sunt majorarea cu aproape 80% a impozitelor pe case și apartamente, condiționarea impozitului pe autoturisme de norma de poluare, impozitarea cu 16% a tranzacțiilor în criptomonede și majorarea impozitelor pentru câștigurile la bursă. Totodată, inițiativa introduce o taxă de 25 de lei pentru coletele cu valoare de sub 150 de euro, provenite din afara Uniunii Europene.

Partidul AUR însă a atacat din nou la CCR proiectul de lege, astfel că acesta nu va putea intra în vigoare până la soluționarea contestației, care a fost prevăzută inițial pentru 21 ianuarie 2026, termen care a fost modificat pentru 10 decembrie 2025, în urma solicitării Guvernului.

Concluzie

Din păcate, 2026 se preconizează a fi un an greu pentru toți. De la angajații din sectorul public, care își vor pierde locurile de muncă, până la fiecare familie care va plăti taxe mai mari. Un singur lucru rămâne neschimbat: presiunea financiară cade pe umerii celor care muncesc și plătesc impozite, nu pe cei care iau deciziile.