Românii plătesc din nou pentru incompetența statului: taxe mai mari, pensii impozitate și scumpiri în lanț

Într-o perioadă în care românii se confruntă cu prețuri tot mai mari, inflație și nesiguranțăeconomică, statul a ales să resolve problemele bugetare prin metoda clasică - creșterea taxelor și impozitelor. Noua lege fiscal-bugetară, adoptată zilele trecute, arată că Guvernul pune din nou povara pe umerii cetățenilor și pe mediul de afaceri, în loc să facă ordine în propriile cheltuieli.

Toate aceste măsuri vor intra în vigoare treptat, începând cu luna august 2025, iar impactul lor se va resimți în mod direct în buzunarul românilor. De la creșterea impozitelor pe venituri și pensii, până la scumpiri cauzate de creșterea accizelor și modificări de TVA, efectele vor fi ample și de durată.

Printre cele mai importante măsuri se numără impozitarea pensiilor care depășesc 3.000 de lei, reintroducerea contribuției de sănătate (CASS) pentru mai multe categorii sociale, precum și majorarea impozitului pe dividende la 16% începând cu 1 ianuarie 2026. De asemenea, măsurile fiscal adoptate de Guvernul Bolojan prevăd majorarea TVA, creșterea semnificativă a accizelor pentru alcool, tutun șicarburanți, iar băncile vor plăti un impozit suplimentar pe cifra de afaceri. Statul crește totodată taxele pentru industria pariurilor și diminuează cu 40% subvenția pentru partide.

„Este un pachet de măsuri pe care suntem nevoiți să le luăm într-o perioadă foarte scurtă. Nu este un gest ușor. Nici pentru mine, nici pentru colegii mei, înțelegând consecințele după ce vom lua aceste măsuri. Este o urgență națională și un act de responsabilitate”, a transmis Ilie Bolojan, premierul României.

Desigur că, fiecare dintre noi înțelegem necesitatea reformei fiscale, dar ceeace vedem acum este mai mult o „corecție” a deficitului bugetar plătită integral de oamenii simplii, al căror nivel de trai va fi și cel mai afectat în urma aplicării acestor măsuri. Este greu de numit „act de responsabilitate” o serie de măsuri luate sub presiune, fără o reform profundă în cheltuielile statului.

Totodată, se vorbește despre „urgență națională”, dar situația în care ne aflăm astăzi a fost creată tot de cei care ani la rând au amânat decizii grele și au preferat să câștige bătălii electorale cu promisiuni nefondate.

Acum, nota de plată vine sub formă de impozite mai mari, pensii taxate, prețuri crescute și o presiune fiscală tot mai apăsătoare asupra celor care muncesc, economisesc sau își plătesc datoriile la timp.Și, ca de obicei, cei vulnerabili sunt primii care simt impactul: familiile tinere, pensionarii, micii antreprenori, oamenii simplii care muncesc zi de zi pentru a avea un trai decent la ei în țară.

Un lucru și mai trist pentru țara noastră însă este acela că aceste decizii politice, luate ani la rând în interes de partid sau pentru protejarea unor privilegii, au dus astăzi  la ascensiunea partidelor extremist în rândul electoratului. Iar acest lucru ne arată care este de fapt adevărata urgență națională, pe lângă deficitul bugetar, și anume ruptura tot mai adâncă dintre stat și cetățean - care, din păcate, va afecta în mod direct echilibrul social și politic al României în următorii ani.

Cine datorează CASS conform noilor măsuri

Guvernul elimină unele categorii de personae  de la scutirea contribuției de sănătate și introduce posibilitatea asigurării voluntare, contra cost. De la 1 august 2025, nu va mai exista calitatea de coasigurat. Astfel că, soțul, soția sau părinții fără venituri – care până acum puteau beneficia de asigurare în baza altui membru de familie – vor trebui, dacă doresc să rămână asigurați la sistemul de sănătate, să depună o declarație și să achite o contribuție de 2.430 de lei pe an, echivalentul CASS calculat la nivelul a 6 salari iminime brute pe economie.

Totodată, legea prevede că unele categorii vulnerabile – cum sunt părinții aflați în concediu de creștere copil, șomerii sau beneficiarii venitului minim de incluziune – vor plăti CASS în cuantum de 10% din veniturile primite de la stat. Această contribuție va fi reținută automat, la sursă, de instituțiile care acordă aceste drepturi. Femeile aflate în concediu prenatal și postnatal nu vor plăti CASS.

În plus, calitatea de asigurat la sănătate va înceta la o lună după ce persoana nu se mai încadrează în categoria respectivă, dacă nu face dovada altui tip de asigurare.

Pensia peste 3.000 lei? Plătești din nou sănătatea până în 2028

Începând cu luna august 2025, nici pensionarii care au cotizat o viață întreagă la  sistemul de sănătate, nu vor mai fi scutiți de plata contribuției pentru CASS. Astfel că, Guvernul a introdus contribuția la sănătate de 10% pentru orice pensie care depășește 3.000 lei. Impozitul se va calcula pentru pensile peste această sumă pe diferența dintre suma de 3.000 lei și pensia netă.

„Introducerea CASS pentru pensii de peste 3.000 de lei. Se plătește doar partea care depășește suma de 3.000 de lei. Obiectivul este creșterea numărului de contribubili la sănătate. Azi avem puțin peste șase milioane de contribuabili și peste 16 milioane de beneficiari. Sistemul nu poate funcționa în aceste condiții”, a declarat Ilie Bolojan, premierul României.

Exemplu: pentru o pensie de 4.000 lei se va achita CASS astfel: 4.000 - 3.000= 1.000 lei X 10% = 100 lei din pensie care vor merge către contribuția pentru asigurări sociale de sănătate.

Pensionarii vor fi obligați să plătească această contribuție până la finalul anului 2027, iar începând cu data de 1 ianuarie 2028, aceștia vor fi din nou exceptați de la plata contribuției sociale de sănătate.

„Prevederile articolului II referitoare la obligațiile fiscal privind contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată pentru veniturile din pensii se aplică veniturilor aferente perioadei cuprinsă între 01 august 2025 și 31 decembrie 2027”, se arată în proiectul de lege.

TVA-ul se majorează – ce produse și servicii vor avea cote reduse

Cota de TVA urcă de la 19% la 21% de la 01 august 2025. Cota redusă va fi de 11%, față de 9% cât este în prezent, și va fi aplicată pentru o serie de categorii, precum: medicamente, alimente, cărți, ziare și reviste, lemne de foc, alimentarea cu apă şi canalizare, livrarea apei pentru irigaţii în agricultură, livrarea de energie termică în sezonul rece, livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, cazarea în cadrul sectorului hotelier, inclusive în chirierea terenurilor amenajate pentru camping, serviciile de restaurant şi de catering.

De asemenea, statul a decis ca în perioada 1 august – 31 octombrie 2025, vor fi monitorizate încasările din sectorul HoReCa, iar în funcție de rezultatul analizelor efectuate se va decide cu privire la cota de TVA ce urmează să fie aplicată acestui sector.

Dispar  facilitățile TVA pentru locuințe

Locuințele nu vor mai fi pe lista cu TVA redus de la 1 august 2025. Astfel că, românii care vor să achiziționeze o locuință cu TVA redus în acest an mai pot beneficia de cota redusă de TVA de 9%, cu condiția să semneze un antecontract până la data de 31 iulie 2025 și să achite un avans de minimum 20% din valoarea locuinței. Contractul final de vânzare-cumpărare trebuie încheiat până cel târziu la data de 31 iulie 2026.

De reținut este faptul că această facilitate se aplică doar persoanelor fizice care nu au mai achiziționat o locuință cu TVA redus începând cu luna ianuarie 2023, iar în plus imobilul achiziționat trebuie să îndeplinească simultan următoarele condiții:

●       Să aibă o suprafață utilă de cel mult 120 mp;

●       Valoarea imobilului să nu depășească 600.000 lei (fără TVA).

Un alt lucru important este faptul că și în cazul în care există un antecontract semnat, avans achitat până la 31 iulie 2025, dacă dezvoltatorul nu finalizează locuința până la 31 iulie 2026, după această dată clientul o va achiziționa tot la valoarea TVA de 21%.

Impozitul pe dividend majorat: de la 10% în 2025 la 16% în 2026

Impozitul pe dividende ajunge la 16% de la 1 ianuarie 2026, astfel că banii din economii vor fi impozitați mai dur decât salariile.

          Cresc accizele, combustibil mai scump

          Accizele pentru benzină și motorină, alcool și tutun vor fi majorate în două etape: la 1 august 2025 și apoi la 1 ianuarie 2026.Totodată, pentru carburanți (benzină și motorină), se propune ca, în intervalul 1 ianuarie – 31 decembrie 2026, accizele să nu mai fie indexate cu rata inflației.

          Prin creșterea acestor accize statul bagă mâna în buzunarul fiecărui cetățean - de la consumatorul modest, la micul antreprenor.

Impozit majorat pe veniturile băncilor

Impozitul datorat de băncile din România, crește de la 2% la 4%, pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2026 inclusiv. Pentru băncile cu cotă de piață mai mică de 0,2%, impozitul se menține la 2%, pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2026 inclusiv.

Se majorează și taxa pe rovinietă

Taxa pentru utilizarea drumurilor naţionale pentru autoturisme va fi majorată de la 1 septembrie 2025, de la 28 de euro la 50 de euro/an. Valabilitatea rovinietelor cumpărate anterior rămâne neschimbată până la expirarea acestora.

Tarifele pentru rovinietă, care vor intra învigoare de la începutul lunii septembrie, sunt următoarele:

-         1 zi = 3,5 euro

-         10 zile = 6 euro

-         30 zile = 9,5 euro

-         60 zile = 15 euro

-         12 luni = 50 euro

Cuantumul amenzii contravenţionale aplicate utilizatorilor în cazul lipseir ovinietei valabile pentru autoturisme va fi între 500 lei și 1000 lei.

Impozite mai mari pe jocurile de noroc

Veniturile din jocuri de noroc vor fi taxate progresiv, astfel:

-         4% pentru câștiguri până la 10.000 lei;

-         20% pentru suma ce depășește 10.000 lei;

-         40% pentru tot ce trece de 66.750 lei.

În ceea ce privește taxele pentru industria de pariuri, acestea se vor majora astfel, conform noii legi:

-         Pentru pariuri în cotă fixă - tradiționale: 25% din veniturile din jocuri de noroc, realizate la nivelul organizatorului, dar nu mai puțin de: 240.000 euro.

-         Pentru pariuri în contrapartidă - tradiționale: 25% din veniturile din jocuri de noroc, realizate la nivelul organizatorului, dar nu mai puțin de: 240.000 euro.

-         Pentru fiecare mijloc de joc tip slot-machine: slot-machine clasa A: 6.000 euro.

-         Pentru jocurile de noroc la distanță clasa 1: 30% din veniturile din jocuri de noroc, realizate la nivelul organizatorului, dar nu mai puțin de: 480.000 euro.

-         Pentru jocurile de noroc la distanță clasa a 3-a: 30% din veniturile din jocuri de noroc, dar nu mai puțin de: 480.000 euro.

-         Taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i) și pentru video loterie (VLT): 1.000 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator lunar.

-         Pentru jocurile de tip loto cu excepția video loteriei: 8% aplicată asupra venitului din jocuri de noroc ale operatorului licențiat. Taxa se virează în totalitate la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare pentru luna anterioară, realizate la nivelul organizatorului.

Subvenție diminuată pentru partide

În anul 2026, subvenţia alocată partidelor  politice se diminuează cu 40% faţă de nivelul acordat în anul 2024. Este, fără îndoială, o măsură bine-venită, rămâne însă de văzut dacă va fi aplicată și în ani electorali.

Salariile din sectorul public  și pensile îngheață, până la final de 2027

            Noua lege aprobată îi vizează și pe bugetari, astfel încât cheltuielile cu salariile din sistemul public să fie limitate. Printre principalele măsuri se enumeră:

-         Fără indemnizații de hrană la salariile de peste 6.000 de lei net, inclusiv;

-         Fără vouchere de vacanță la salariile de peste 6.000 de lei net;

-         Sporul pentru proiecte europene va fi micșorat de la 50% la 40% pentru toate categoriile de bugetari;

-         salariile de bază din sistemul public rămân la nivelul lunii decembrie 2025 și în 2026, dacă funcția și condițiile sunt aceleași. Se aplică și demnitarilor și funcționarilor din administrația locală;

-         toate sporurile, primele, indemnizațiile rămân la nivelul din decembrie 2025;

-         munca suplimentară va fi compensată doar cu timp liber în 2026. Excepție fac doar pentru polițiști, militari, personal din ordine publică și siguranță națională – primesc plata doar dacă timpul liber nu a fost acordat;

-         nu se mai compensează în bani concediul neefectuat;

-         în cazul militarilor și polițiștilor - se mențin la nivelul din decembrie 2025: compensațiile, indemnizațiile, chiria, hrana, echipamentele etc.;

-         pensiile speciale și militare, indiferent de legea în baza căreia au fost acordate, nu se vor actualiza în 2026 cu rata inflației sau prin alte mecanisme prevăzute de lege;

-         punctul de referință în baza căruia se calculează pensiile rămâne la valoarea de 81 de lei și în 2026;

-         indicatorul (ISR) în baza căruia sunt calculate prestațiile sociale (șomaj, alocații, ajutoare sociale etc.) rămâne și în 2026 la valoarea din 2025;

-         începând cu data de 1 ianuarie 2026 se suspend ocuparea prin  concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante, cu excepţia posturilor unice din instituţiile şi autorităţile publice;

-         în 2026 nu se vor mai acorda ajutoare la pensionare, retragere sau la încetarea raporturilor de muncă, cu excepția ajutorului de deces;

-         rentele viagere și indemnizațiile de merit din sport/cultură se păstrează la nivelul lunii decembrie 2025.

În anul 2026, studenții vor beneficia de 90% reducere la transportul auto și feroviar intern (clasa a II-a), pe ruta domiciliu – centru universitar și 90% reducere la transportul local și metrou, în localitatea în care funcționează universitatea.

Și bursele din învățământ vor fi restructurate, astfel că vor rămâne burse de merit într-un număr limitat și cele sociale doar pentru familii defavorizate.

Concluzie: Când statul nu se reformează, cetățeanul   plătește

Noua lege fiscal îi va afecta cel mai tare pe oamenii care muncesc cinstit, economisesc și își asumă responsabilități. Românilor li se cere încă un effort pentru corectarea problemelor bugetare cu care se confruntă țara noastră, însă fără garanția unei schimbări reale în modul în care funcționează statul român.

Rămâne de văzut însă dacă al doilea pachet de măsuri fiscale, care vizează pensile speciale, pe cei care fac evaziune sau conduc companii de stat, va fi adoptat conform declarațiilor premierului României. Doar atunci, încrederea cetățenilor în clasa politică și în reprezentanții statului va fi corectată într-o oarecare măsură. În caz contrar, marea majoritate a măsurilor adoptate până în prezent par nedrepte ș icresc și mai mult nemulțumirea și neîncrederea pe care cetățenii o au față de instituțiile statului.

Alexandra CRISTIAN