România pierde 770 de milioane de euro din PNRR: politicienii nu s-au înțeles pe Legea salarizării

Ultima săptămână până la termenul-limită pentru finalizarea investițiilor și reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ar fi trebuit să fie pentru România un moment de bilanț și de evaluare a rezultatelor, însă realitatea este cu totul alta. România a pierdut 770 de milioane de euro din PNRR, din cauza blocajului politic privind noua Lege a salarizării în sectorul bugetar. După luni de negocieri, PSD, PNL, USR și UDMR nu au reușit să ajungă la un acord, iar jalonul care condiționa banii europeni nu mai poate fi îndeplinit în termenul stabilit.

Eșecul negocierilor a fost confirmat de președintele Nicușor Dan după discuțiile de la Cotroceni, unde liderii partidelor fostei coaliții și șeful statului au încercat să găsească o soluție pentru adoptarea legii, în ultimele zile înainte de expirarea termenului. Discuțiile s-au încheiat însă fără consens, iar președintele a transmis că partidele își asumă împreună pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon din PNRR.

„Începând cu luna mai, Administrația Prezidențială a mediat o discuție între PSD, PNL, USR și UDMR pe tema legii salarizării. Din păcate, în ciuda negocierilor intense din ultimele luni, cele patru partide nu au ajuns la un consens politic și social asupra legii. (…)

De asemenea, trebuie remarcat faptul că partidele și-au respectat angajamentul de a nu depune separat un proiect al legii în Parlament, asumându-și împreună, conform acordului politic, pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon PNRR”, a transmis președintele Nicușor Dan, miercuri seara, după o serie de discuții cu liderii partidelor din fosta coaliție de guvernare.

Situația este cu atât mai gravă cu cât nu vorbim despre o sumă simbolică. Cele 770 de milioane de euro reprezintă o parte importantă din finanțarea europeană de care România are nevoie pentru a-și susține investițiile și reformele. Mai mult decât atât, pierderea banilor este rezultatul unui blocaj politic într-un moment în care România știa de ani de zile că adoptarea unei noi legi a salarizării reprezintă una dintre condițiile asumate prin PNRR.

Reforma salarizării trebuia să fie finalizată încă din 2023, iar în tot acest timp Ministerul Muncii a fost condus de: Raluca Turcan (PNL), Marius Budăi (PSD), Simona Bucura Oprescu (PSD) și Florin Manole (PSD).

„Această reformă esențială pentru întregul sistem bugetar nu ar fi trebuit să fie amânată ani la rând, începând din 2022. Am ajuns astfel ca un subiect atât de complicat și cu implicații sociale și economice majore să fie dezbătut sub o uriașă presiune a timpului”, a mai declarat Nicușor Dan.

Dincolo de miza banilor europeni, această reformă urmărea să reducă discrepanțele dintre salariile din sectorul public și să creeze un sistem mai coerent de salarizare. În timp ce atât premierul interimar Ilie Bolojan, cât și ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, au susținut că proiectul nu ar urma să reducă veniturile angajaților și că, în forma propusă, aproximativ două treimi dintre salarii ar urma să crească, sindicatele, precum cele din sănătate, apărare, educație, au susținut contrariul, anume că salariile din domeniul public vor scădea, fapt care a dus la organizarea mai multor greve în sănătate la finalul lunii iulie.

Așadar, Ministerele Muncii, Finanțelor, Educației și Sănătății au avut nevoie să ajungă la o formulă comună, însă negocierile s-au încheiat fără rezultate concrete.

În final, președintele Nicușor Dan a mai precizat că, până la sfârșitul acestui an, Legea salarizării va fi adoptată, însă aceasta nu va răspunde fiecărei cerințe pe care sindicatele le-au impus. „Cel mai important, partidele și-au asumat necesitatea adoptării legii până la sfârșitul acestui an și respectarea, prin viitoarea lege a salarizării, a anvelopei salariale agreate cu Comisia Europeană.

Această anvelopă nu va putea răspunde tuturor solicitărilor sindicale. Munca desfășurată în aceste luni și discuțiile cu sindicatele au clarificat foarte multe aspecte tehnice, legea fiind aproape finalizată din punct de vedere tehnic.

Decizia politică a partidelor va stabili cum va fi distribuită anvelopa salarială între diferitele categorii profesionale și, implicit, nivelul veniturilor pentru fiecare categorie profesională din sistemul bugetar”, a transmis șeful statului.

Rămâne de văzut cât de reală este această promisiune, având în vedere că la începutul lunii mai, când Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, președintele Nicușor Dan declara că există acord politic pe PNRR și că România este pe drumul cel bun în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor asumate. Câteva luni mai târziu, vedem o diferență majoră dintre declarațiile optimiste din primăvară și situația de la finalul lunii august: Legea salarizării nu a fost adoptată, iar România a pierdut 770 de milioane de euro, bani europeni.

Ce înseamnă PNRR

Planul Național de Redresare și Reziliență, cunoscut sub abrevierea PNRR, reprezintă unul dintre cele mai importante programe de investiții și reforme derulate de România în ultimii ani cu sprijin financiar european. Planul a fost conceput în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19 și face parte din Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene, componenta centrală a instrumentului NextGenerationEU. Scopul PNRR este nu doar recuperarea economică după pandemie, ci și modernizarea statelor membre prin investiții și reforme.

Pentru România, PNRR este extrem de important, deoarece finanțează domenii în care țara are nevoie de investiții majore: infrastructură de transport, energie, sănătate, educație, digitalizarea administrației, protecția mediului, eficiență energetică, cercetare și reformarea unor instituții publice. Spre deosebire de alte programe europene, banii din PNRR nu sunt acordați pur și simplu în funcție de realizarea unor proiecte. Plata este condiționată de îndeplinirea unor jaloane și ținte precise, ceea ce înseamnă că România trebuie să demonstreze că reformele și investițiile asumate au fost realizate.

      PNRR are astfel două componente esențiale: investițiile precum drumuri, spitale, școli, sisteme informatice; și reformele care urmăresc modificarea unor reguli și mecanisme de funcționare ale statului și economiei.

În forma actuală, planul României este finanțat cu aproximativ 21,41 de miliarde de euro, dintre care 13,57 de miliarde reprezintă granturi și 7,84 de miliarde împrumuturi.

Sesiune parlamentară extraordinară pentru PNRR

Având în vedere că termenul final pentru PNRR este 31 august, iar miza este de ordinul miliardelor de euro, în perioada 24-26 august, parlamentarii au fost convocați în sesiune extraordinară ca să adopte, pe grabă, anumite proiecte legislative care au legătură cu reformele asumate de țara noastră prin PNRR și care au fost amânate ani la rând.

Graba din această ultimă săptămână nu s-a văzut însă doar în Parlament, ci și la nivelul autorităților publice, care au încercat să accelereze lucrările și să finalizeze investițiile înainte de expirarea termenului. Proiecte care au avut nevoie de luni sau ani pentru a fi pregătite și implementate au intrat într-o adevărată cursă contra cronometru. Autoritățile au încercat să recupereze întârzierile și să recepționeze cât mai multe dintre obiectivele asumate înainte ca termenul să expire.

Miza este uriașă. Planul României are în prezent o alocare de aproximativ 21,41 de miliarde de euro, dintre care 13,57 de miliarde de euro sunt granturi, iar 7,84 de miliarde de euro sunt împrumuturi. Din această sumă, România a reușit să absoarbă până săptămâna trecută în jur de 13 miliarde de euro. În ceea ce privește țintele și jaloanele, România are 139 de obiective îndeplinite. Alte 241 de ținte și jaloane sunt încă neevaluate, în timp ce cinci sunt suspendate sau considerate neîndeplinite, conform Monitor PNRR.

Legea integrității, adoptată de Parlament

Cu o miză la fel de mare ca Legea salarizării, un alt jalon important în PNRR îl reprezintă Legea ANI, cunoscută și ca Legea integrității, de care depind aproximativ 770 de milioane de euro pentru România. La fel ca restul proiectelor, adoptarea legii are ca termen final 31 august, iar miercuri, pe 26 august, Legea a trecut de Senat, care este camera decizională, cu 106 voturi „pentru”, 19 „contra” și nicio abținere. Cei care au votat „pentru” au fost reprezentanții partidelor AUR, UDMR, PNL și PSD.

Important de menționat este faptul că proiectul de lege adoptat de Parlament conține și controversatul amendament care îl va lăsa pe Dominic Fritz, actualul primar al Timișoarei, fără mandat. Amendamentul a fost declarat constituțional de judecătorii Curții Constituționale, însă a fost reclamat de liderii celor mai mari grupuri politice proeuropene din Parlamentul European. Manfred Weber, președintele Partidului Popular European, și Valérie Hayer, președinta Renew Europe, i-au trimis o scrisoare comună președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care avertizează că aceste modificări legislative „constituie un grav pas înapoi pentru statul de drept în România”.

Pe de altă parte, președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan a transmis că legea trebuie adoptată pentru ca România să nu piardă banii din PNRR, însă „amendamentul Fritz” poate fi corectat ulterior.

„Votul în privința legii ANI a fost unul greu pentru PNL, pentru că o prevedere care schimbă regulile în timpul jocului este profund imorală și incorectă, indiferent prin ce artificii juridice ar fi explicată.

Dar, pentru premierul României și pentru PNL, partidul cu o răspundere majoră în guvernare, miza unei decizii se raportează în primul rând la România, iar principiul suprem este apărarea interesului țării.

Iar în acest moment, interesul țării de a îndeplini jaloanele până la sfârșitul acestei luni, inclusiv legea ANI și cea a salarizării, este superior oricărei alte discuții. (...)

Această lege, însă, nu poate rămâne așa, iar PNL va susține, prin toate acțiunile necesare, corectarea ei. Vom fi alături de USR în acest demers moral, nu pentru un om, ci pentru a reinstaura reguli corecte”, a scris Ilie Bolojan într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Ce prevede Legea integrității

Legea integrității introduce fișele publice privind interesele financiare, care vor înlocui declarațiile de avere și de interese care până în luna mai 2025 erau publice. 

Aceste fișe nu vor conține toate datele din declarațiile de până acum. Practic, averile politicienilor și funcționarilor publici vor fi la vedere, însă cu informații mai puține. Aceste fișe nu vor mai conține numărul de case sau terenuri și nici localizarea lor, ci doar valoarea totală. Același lucru va fi și în cazul mașinilor. Marca și numărul de mașini vor fi confidențiale, iar publică va fi doar valoarea totală a acestora.

Dacă nu este contestată din nou la CCR, legea merge la promulgare la președintele Nicușor Dan, care, la rândul său, o poate întoarce în Parlament.

Legea ar urma să se aplice de la 1 ianuarie 2027.

Bolojan: peste 3.000 de lucrări din PNRR mai trebuie recepționate până la 31 august

Pe 21 august, premierul interimar Ilie Bolojan făcea un bilanț al proiectelor care mai trebuie finalizate și recepționate până la 31 august, termenul-limită al PNRR. Acesta a declarat că peste 3.000 de lucrări finanțate prin PNRR mai trebuie recepționate în cele zece zile rămase. De asemenea, a precizat că autoritățile au luat măsuri pentru accelerarea procedurilor de recepție, inclusiv prin implicarea prefecților şi a instituțiilor care fac parte din comisiile de recepție.

„În această săptămână, toate discuțiile au fost concentrate pe PNRR, pentru că mai avem încă 10 zile, practic, până în data de 31 august. E un element important. Mai avem peste 3.000 de lucrări, din cele peste 15.000 de lucrări, de recepționat în cursul săptămânii viitoare. Am organizat întâlniri cu prefecții, am pus toate instituțiile care sunt parte din comisiile de recepție să lucreze şi la sfârșit de săptămână, sâmbăta şi duminica. Căutăm să facem tot ce ține de noi pentru a recepționa aceste lucrări”, transmitea Ilie Bolojan.

Premierul a mai transmis că sunt peste 15.000 de proiecte finanțate prin PNRR în toată țara. O mare parte dintre acestea sunt derulate prin Ministerul Educației, în vederea dotării școlilor, iar celelalte prin Ministerul Dezvoltării și prin intermediul primăriilor.

„Sunt investiții în școli, dispensare, anveloparea blocurilor și alte investiții locale. Mai sunt încă nerecepționate aproximativ 4.500 de proiecte. Recepționarea lor înseamnă atât finalizarea lucrărilor, cât și notarea în cartea funciară și încărcarea, în platforma electronică pusă la dispoziția autorităților locale, a documentelor finale care atestă încheierea finanțării.

Lucrările recepționate până la finalul lunii august vor avea finanțarea asigurată din PNRR. Pentru lucrările care nu vor fi finalizate la timp, România va suporta penalizări, prin diminuarea sumelor pe care ar urma să le primească din fonduri europene”, a spus Ilie Bolojan.

România a depus 5 din cele 6 cereri de plată din PNRR

Pe 15 august, România a depus cererea de plată nr. 5 din PNRR, în valoare totală de 2,84 miliarde de euro. Ministrul interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a anunțat că odată cu această depunere, România a ajuns la 78% absorbție din PNRR, pe partea de granturi.

„România a depus oficial cererea de plată nr. 5 din PNRR, în valoare totală de 2,84 miliarde euro.

CP5 include 75 de ținte și jaloane (21 de reforme, 54 de investiții), cumulând în valoare netă 1,65 miliarde euro bani europeni nerambursabili (granturi) și 433 milioane euro pe componenta de împrumut. Este penultima cerere de plată din PNRR.”, a scris Dragoș Pîslaru pe pagina sa de Facebook.

După cererea de plată 5, România mai are o singură cerere, cea finală, cererea de plată 6. Pentru aceasta sunt prevăzute 2,58 miliarde de euro sub formă de granturi și 1,76 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Potrivit ministrului, după cererea de plată 5, România va ajunge la aproximativ 10,6 miliarde de euro din cele 13,57 de miliarde de euro alocate inițial sub formă de granturi. Astfel, suma care mai rămâne în joc pe componenta nerambursabilă este de 2,58 de miliarde de euro.

Topul beneficiarilor PNRR raportat la plăți, potrivit Ministerului Fondurilor Europene:

1. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. – 1.600,70 de milioane de euro;

2. Compania Națională de Căi Ferate „CFR” SA – 1.383,49 de milioane de euro;

3. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – 819,99 de milioane de euro;

4. Ministerul Finanțelor – 247,60 de milioane de euro;

5. Sectorul 4 al Municipiului București – 240,17 milioane de euro;

6. Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători SA – 184,96 de  milioane de euro;

7. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – 179,12 milioane de euro;

8. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – 158,95 de milioane de euro;

9. Unitatea Militară 0276 – 136,75 de milioane de euro;

10. Ministerul Justiției – 129,37 de milioane de euro.

Topul județelor care au implementat proiecte prin PNRR:

1.    Municipiul București – 2.008,50 de milioane de euro;

2.    Cluj – 603,75 de milioane de euro;

3.    Iași – 562,86 de milioane de euro;

4.    Timiș – 547,58 de milioane de euro;

5.    Constanța – 534,96 de milioane de euro;

6.    Bihor – 428,43 de milioane de euro

7.    Mureș – 416,94 de milioane de euro;

8.    Suceava – 369,99 de milioane de euro;

9.    Dolj – 60,03 milioane de euro.

România, încă un eșec în atragerea fondurilor europene

Pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR reprezintă un eșec major pentru România. Nu este vorba doar despre pierderea unor bani, ci despre un blocaj politic care afectează dezvoltarea României de peste 35 de ani.

România a avut la dispoziție ani de zile pentru a pregăti și adopta noua Lege a salarizării. În schimb, a ajuns să o negocieze în ultima săptămână înaintea termenului-limită, însă fără să ajungă la un consens, iar disputele și interesele politice au fost puse înaintea interesului public și al nevoii țării de modernizare și dezvoltare.

Prin urmare, România nu duce lipsă doar de bani. Are nevoie de instituții capabile să planifice, să negocieze și să implementeze reforme la timp, dar mai ales de oameni care să înțeleagă că funcțiile publice nu trebuie folosite pentru interese personale sau de partid, ci pentru a construi un stat mai eficient și mai apropiat de cetățean.

Din păcate, România este departe de momentul în care poate spune că a transformat fondurile europene în reforme durabile, iar ultima săptămână de PNRR ne lasă, din nou, un gust amar: cel al unei oportunități ratate și al unor bani pierduți din cauza acelorași probleme care au frânat dezvoltarea țării timp de decenii, anume incapacitatea clasei politice de a lua și de a-și asuma decizii importante pentru țară.

Alexandra CRISTIAN