ROMÂNIA PE AVARII. Cum ne afectează criza energetică și cea a combustibililor

Țara noastră traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani. Pe fondul unei crize politice care pare departe de a se încheia, România se confruntă acum și cu o criză a energiei electrice, dar și cu una a combustibililor.

La 31 iulie, Guvernul a declarat stare de alertă energetică la nivel național pentru întreaga lună august. Decizia vine ca urmare a diminuării producției de energie electrică provocată de seceta severă din ultima perioadă. Seceta a scăzut debitul Dunării, astfel că Centrala Nucleară de la Cernavodă nu a mai putut fi alimentată cu apă, fapt care a dus la închiderea reactorului 1 al Centralei, care asigura 10% din consumul de energie al României. În prezent se caută soluții pentru menținerea în funcțiune a reactorului 2.

În paralel, România se confruntă și cu o criză a combustibililor: sortimentele premium de benzină și motorină lipsesc de la pompă, iar prețurile continuă să crească, în timp ce românii așteaptă măsuri din partea autorităților.

Criză majoră în energie: debitele scăzute pe Dunăre sunt cele mai mici din ultimii 40 de ani

După întâlnirea cu peste 140 de persoane, reprezentanți ai aproximativ 80 de companii al căror consum anual depășește 50.000 MWh, precum și cu reprezentanți ai patronatelor, în care Guvernul a discutat despre măsuri privind reducerea consumului de energie, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că debitele scăzute pe Dunăre sunt cele mai mici din ultimii 40 de ani, fapt care a dus la limitarea capacităților de producție pe centralele hidroelectrice din țara noastră și nu numai.

„Suntem într-o situație în care avem o criză energetică la nivel regional din cauza secetei, debitele scăzute pe Dunăre fiind cele mai mici din ultimii 40 de ani. Faţă de nivelul minim pe care l-am atins în 2003, de 1.474 de metri cubi pe secundă, astăzi am ajuns la un nivel inferior acestuia, suntem la aproximativ 1450 de metri cubi pe secundă şi tendința este de scădere, în așa fel încât în a doua jumătate a acestei săptămâni vom ajunge la debite estimate de 1.400 de metri cubi. Ca efect al scăderii debitelor atât pe Dunăre, cât şi în celelalte bazine hidrografice, capacitățile de producție pe centrale hidroelectrice sunt limitate, doar la Porțile de Fier am pierdut aproximativ 2.000 de megawați. De asemenea, capacitățile de producție pe energie nucleară sunt şi ele reduse mult”, a afirmat premierul.

Acesta a mai explicat că în regiune se înregistrează un minus de producție de peste 4.000 de MW, fapt care generează un deficit de energie în România, Ungaria, Serbia, Bulgaria şi Republica Moldova.

Măsuri extreme pe Dunăre pentru menținerea în funcțiune a reactorului 2 de la Cernavodă. Stânca Pârjoaia a fost detonată

Stânca Pârjoaia a fost distrusă luni dimineață cu 180 de kilograme de explozibil. Militarii au intervenit pentru a direcționa astfel un debit mai mare din Dunăre către Centrala Nucleară de la Cernavodă.

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a transmis că detonarea controlată este un succes atât pentru producția de energie, cât și pentru navigație.

„S-au introdus 180 de kg de explozibil, într-o zonă de la baza stâncii și într-o zonă superioară. Indiferent de consecințele finale pentru centrala de la Cernavodă în aceste zile, ce s-a reușit prin dislocarea acestei stânci este un lucru necesar atât pentru navigație, cât și pentru dragarea pe viitor a Dunării Vechi. E un succes”, a declarat Miruță.

Efectele s-au văzut imediat după dislocarea stâncii Pârjoaia. Inițial a fost stabilizat nivelul apei, iar ulterior acesta a crescut cu 2 centimetri.

„Vești bune: la centrala nucleară de la Cernavodă, nivelul apei a crescut cu 2 cm față de ziua trecută. Ținând cont de faptul că prognoza indica o scădere cu 2 cm, putem spune că operațiunea de ieri a adus un câștig net de cel puțin 4cm, adică alte două zile de funcționare în plus doar din etapele de până acum”, a scris premierul Radu Miruță pe pagina lui de Facebook.

Și premierul interimar Ilie Bolojan a transmis că măsurile adoptate în aceste zile sunt pe mai multe planuri și că menținerea în funcțiune a reactorului 2 de la Cernavodă este obiectivul principal din aceste zile.

„Am pornit toate capacitățile energetice care sunt în funcțiune în România la capacitatea maximă, am intrat pe producția de fotovoltaic la maxim, am autorizat tot ce se putea autoriza în domeniul stocării să intre cât mai repede în funcțiune şi peste 400 de MW au fost autorizați în ultimele 20 de zile. Am făcut, din punct de vedere al capacităților interne, tot ce se putea să avem o producție maximă. Un obiectiv important este menținerea în funcțiune a grupului 2 de la Cernavodă, fiecare zi câștigată cu acest grup în funcțiune înseamnă peste 650 de MW, adică aproape 10% din producția de energie a României, o producție în bandă, foarte valoroasă seara, care stabilizează sistemul energetic. Pentru ca acest al doilea grup să funcționeze este nevoie ca pompele care asigură apa pentru răcirea centralei să poată absorbi apa, deci e nevoie de un nivel al apei în zona bazinului de absorbție care să fie peste limita minimă şi, din datele pe care le avem, există o probabilitate ca în următoarele trei-patru zile să putem funcționa şi cu acest grup 2”, a declarat Bolojan.

Totodată, autoritățile au pregătit o nouă operațiune de amploare care prevede scufundarea controlată a patru barje și amenajarea unui prag pe Brațul Bala, în încercarea de a redirecționa o cantitate mai mare de apă spre Dunărea Veche.

Apel către cetățeni pentru reducerea consumului de energie

Premierul Ilie Bolojan a lansat, la începutul săptămânii, un apel către români, companii și către autoritățile publice să ia măsuri pentru reducerea voluntară a consumului de energie.

„Fac apel către autoritățile publice, companii și cetățeni să contribuie, printr-un consum responsabil, la menținerea echilibrului sistemului energetic. Fiecare megawatt economisit contează în această perioadă”, a transmis premierul.

Intervalul orar 19.00-23.00 este cel mai important, deoarece sunt orele la care majoritatea cetățenilor sunt acasă și consumă electricitate.

„Suntem în situația în care, la orele serii, între 19.00 și 23.00, avem un deficit important de energie, pe care îl acoperim din importuri. (…) Deci și din punctul de vedere al importurilor există o presiune importantă în intervalul de seară, pe care trebuie să o acoperim”, a afirmat Ilie Bolojan.

Și iluminatul arhitectural va fi redus în orele de vârf. Premierul a cerut autorităților locale și instituțiilor publice să reducă iluminatul clădirilor și iluminatul arhitectural. Astfel că, în localitățile în care iluminatul public este controlat prin sisteme de telegestiune, intensitatea luminii va fi diminuată între orele 21.00 și 23.00.

„Fac un apel către autoritățile locale și către toate instituțiile publice ca, în intervalul de seară, să reducă activitățile care țin de iluminatul clădirilor și de iluminatul arhitectural, iar acolo unde există sisteme de telegestiune pentru iluminatul public, să regleze intensitatea luminoasă, astfel încât între ora 21.00, când se aprinde iluminatul public, și ora 23.00 să se obțină economii de energie”, a transmis Ilie Bolojan.

Dacia și Ford au oprit producția

Cei doi mari producători auto din România, Dacia și Ford, au oprit voluntar producția în perioada 3-19 august. Conform declarațiilor premierului Ilie Bolojan, cele două mari companii ar fi fost de acord să aplice una din măsurile de reducere a consumului de energie la nivel național.

„Una dintre măsurile pe care o parte dintre companii le-au pus în practică este partea de intrare în mentenanță. Dacia și Ford sunt de azi cu producția oprită până pe 19, ceea ce înseamnă o economie de aproximativ 200 de MW”, a precizat Ilie Bolojan.

Ulterior, însă, reprezentanții Ford au venit cu clarificări, explicând că întreruperea activității este o măsură de rutină și nu are nicio legătură cu problemele din sistemul energetic național. Aceștia au mai precizat că oprirea liniilor de asamblare din România coincide cu concediul colectiv de vară, o practică obișnuită a grupului, aplicată în fiecare an la nivel european.

„Este o neînțelegere. Fabricile sunt în vacanța de vară planificată”, au precizat reprezentanții producătorului auto Ford.

În final, premierul a  mulțumit tuturor celor care au înțeles pe deplin situația actuală și contribuie la reducerea consumului de energie electrică: „Mulțumesc tuturor românilor care înțeleg că este o situație excepțională, cu care nu ne-am mai confruntat de foarte mulți ani, și în fața căreia, dacă reacționăm unitar, dacă fiecare companie, fiecare autoritate și fiecare familie poate face o mică economie, aceste economii se adună și au ca efect asigurarea necesarului de energie pentru toți consumatorii, atât pentru cei casnici, cât și pentru instituții, spitale sau marile companii”.

Ce măsuri urmează să fie aplicate

Guvernul va adopta o hotărâre care va permite notificarea companiilor mari consumatoare de energie, cu 24 de ore înainte, cu privire la stabilirea unui consum maxim, în funcție de obiectul de activitate şi de tehnologia folosită, pe fondul crizei energiei.

„În zilele următoare vom adopta complementar o Hotărâre de Guvern care este avută în vedere în condițiile în care nu vom putea asigura în totalitate consumul de energie la orele serii, prin reducerea voluntară, o hotărâre care este prevăzută în legislație şi anume prin care avem un mecanism pe care îl putem pune în practică, prin dispecerul energetic național de la Transelectrica, de limitare a consumului. Asta înseamnă că, înainte cu 24 de ore, companiile mari consumatoare ar primi o notificare prin care consumul le va fi stabilit funcție de tehnologia pe care o folosesc şi de posibilitățile pe care le are sistemul energetic național de a asigura consumurile totale la orele respective”, a mai precizat Ilie Bolojan.

Facturile la energie ar putea crește

Criza din energie va aduce și facturi mai mari pentru consumatori, însă scumpirile nu se vor vedea imediat, ci mai degrabă la reînnoirea contractelor. Conform specialiștilor, majorările vor fi cuprinse între 2% și 20%, în funcție de evoluția pieței.

Cu toate acestea, premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat că autoritățile nu iau în calcul majorări de prețuri sau măsuri precum reducerea programului de circulație a metroului ori a trenurilor.

„În acest moment nu luăm în calcul, în afară de dialogul și măsurile care pot fi adoptate pentru marii consumatori, alte măsuri de tipul celor pe care le-ați prezentat. Nu există, în momentul de față, o problemă legată de asigurarea energiei în România, în general, nici pentru casnici, nici pentru spitale”, a declarat premierul interimar și ministrul interimar al Energiei, Ilie Bolojan.

Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, a prezentat trei posibile scenarii despre cât de mult se vor scumpi facturile românilor la energia electrică din această toamnă. Mai exact, prețurile ar putea crește cu 3-5%, 10-15% sau, în cel mai pesimist caz, cu peste 15%.

„Noi avem în vedere trei scenarii – un scenariu în care, să spunem, lucrurile sunt într-o oarecare normalitate: criza aceasta nu va da peste cap ceea ce se va întâmpla, adică vom putea controla această criză. Asta înseamnă o creștere de 3%- 5%.

Avem un scenariu în care criza aceasta va duce la oprirea reactorului 2 de la Cernavodă, la diminuarea în continuare a energiei produse de hidrocentrale și respectiv, în acest scenariu discutăm de 10% - 15% potențiale oferte mai mari, începând cu luna august 2026 pentru consumatorii casnici.

Şi, un scenariu mai puțin probabil, dar care ia în considerare, dincolo de criza care există în momentul de față în sistem energetic, și criza, respectiv creșteri de preț care vor fi în această toamnă, această iarnă, pe piața de gaze naturale. Și, în această situație, putem să discutăm de peste 15% potențiale oferte mai mari față de un nivel mediu pe care îl avem în momentul de față în piața de energie electrică la consumatorul casnic”, a precizat Dumitru Chisăliţă.

Criză pe piața carburanților: motorina standard se apropie de 11 lei/litru

Prețul motorinei și al benzinei continuă să crească în toate stațiile din țară. Motorina standard a ajuns săptămâna aceasta să se vândă între 10,77 și 10,98 lei/litru, în timp ce benzina costă între 9,51 și 9,59 lei/litru, iar motorina premium se apropie de 12 lei/litru.

Premierul Ilie Bolojan a precizat că de această dată prețul motorinei și al benzinei a crescut din mai multe cauze, dar cea mai mare problemă este una legată de aprovizionare.

„În cazul combustibililor, există două aspecte importante care se întrepătrund și derivă din cel mai critic factor, anume aprovizionarea. Dacă în criza precedentă problema principală era legată de preț, acum ne confruntăm cu o criză bazată pe capacitatea de aprovizionare. Desigur, din această limitare decurg și problemele financiare. În momentul în care există o cerere mare pe care aprovizionarea nu o poate onora în proporție de 100% de pe o zi pe alta, apare inevitabil o presiune suplimentară pe preț.

Un exemplu concret este situația rafinăriei Petromidia, care asigură o bună parte din combustibilul pentru piața românească. Din cauza întârzierilor în livrarea țițeiului pentru procesare, aceasta a funcționat la jumătate din capacitate. Drept urmare, cantitățile livrate pe piață au fost mai reduse, generând o scumpire. În ultimele zile, această problemă s-a rezolvat; aprovizionarea cu țiței va reintra în normal, iar volumele procesate de rafinăriile care livrează în România vor fi în regulă”, a declarat Ilie Bolojan.

Cu toate că președintele Nicușor Dan a promulgat marți, 4 august, legea care prevede redeclararea situației de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere până la 31 octombrie, măsurile nu vor intra în vigoare decât începând cu 16 august, astfel că românii mai au de așteptat până ce vor vedea ieftiniri la pompă.

Practic, această lege reia măsurile aplicate până la 30 iunie, dar introduce și un mecanism nou: diminuarea dinamică a accizei la motorină, în funcție de evoluția cotațiilor internaționale și a prețului mediu la pompă.

„Tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu și instabilitatea extremă a pieței petroliere internaționale au generat scumpiri accelerate ale carburanților inclusiv în țara noastră. Intervenția rapidă a statului era necesară din nou, pentru că această majorare de prețuri se reflectă în costuri crescute în lanț pentru cetățeni și operatori economici, cu efecte directe asupra puterii de cumpărare, competitivității economice și asupra stabilității unor sectoare critice naționale.

Măsurile de protecție instituite prin această lege vizează declararea stării de criză pe piața petrolieră, reducerea accizei la motorină, plafonarea adaosului comercial, interzicerea temporară a exporturilor de motorină fără avizul prealabil al Ministerului Energiei pentru securizarea prioritară a consumului intern și introducerea unei contribuții de solidaritate pentru marile companii petroliere”, a scris Nicușor Dan, într-o postare pe Facebook.

Mai exact, pe durata situației de criză, acciza aplicabilă motorinei standard va putea fi diminuată temporar. Reducerea va fi stabilită gradual, între 5% și 25% din nivelul accizei în vigoare, iar calculul va ține cont de doi indicatori: variația procentuală a cotațiilor Platts pentru motorină și variația procentuală a prețului mediu la pompă al motorinei standard.

Ministerul Finanțelor va analiza la fiecare două săptămâni evoluția indicatorilor, pe baza datelor oficiale transmise de Consiliul Concurenței, iar astfel va determina nivelul diminuării accizei aplicabil segmentului următor și îl va publica pe propria pagină de internet.

Legea prevede și limitarea adaosului comercial pentru benzină și motorină pe durata situației de criză.

Totodată, exporturile de țiței și motorină se vor putea realiza doar cu acordul prealabil scris emis de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și Ministerul Energiei.

Criza pe piața combustibililor va putea fi prelungită prin hotărâre de Guvern, în perioade succesive de cel mult trei luni, la propunerea comună a Ministerului Finanțelor și a Ministerului Energiei.

Alexandra CRISTIAN