Revolta bugetarilor

 

Proiectul noii legi a salarizării unitare, publicat în transparență decizională săptămâna trecută de Ministerul Muncii, a stârnit un val de nemulțumiri în rândul angajaților din sectorul public. De la angajații din sănătate și funcționarii din finanțe, până la polițiști și grefieri, tot mai multe organizații sindicale contestă prevederile proiectului de lege și au organizat proteste încă de săptămâna trecută.

 

Cele mai multe proteste au avut loc miercuri, în această săptămână, când în centrul Capitalei s-au strâns peste 15.000 de sindicaliști Sanitas, veniți din toată țara să își arate nemulțumirea față de noua lege a salarizării. Joia trecută, ei au pichetat sediul Ministerului Muncii. În paralel, sunt proteste spontane și în vămi și la sediile ANAF din țară, iar grefierii au blocat încă de marți ședințele de judecată în semn de protest.

 

De asemenea, zilele acestea, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, s-a aflat la Bruxelles pentru a renegocia termenii pe care România şi i-a asumat în jalonul PNRR.

  

Ministrul Muncii: „Niciun venit aflat în plată nu va scădea” 

După valul de nemulțumiri apărute în spațiul public odată cu publicarea în transparență decizională a noii legi a salarizării bugetare, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a făcut un „top al minciunilor” prin care dezmințea anumite informații care au alimentat tensiunile din rândul angajaților din sectorul public, printre care și faptul că salariile unor angajați din sectorul public vor scădea. Mai exact, într-o postare pe pagina sa de Facebook, ministrul a transmis:

 

„TOP MINCIUNI privind legea salarizării unitare:

 

1.    Unele venituri la stat vor scădea. FALS.

 

ADEVĂRUL: Niciun venit aflat în plată nu va scădea.

56% din posturi vor înregistra creșteri.

44% vor primi diferențe compensatorii.

Absolut nimeni nu va avea venitul scăzut ca urmare a adoptării acestei legi.

Legea e construită pe principiul protecției veniturilor.

 

2.    Ne impune UE ce salarii să dăm în România. FALS.

 

ADEVĂRUL: România și-a asumat adoptarea unei legi de salarizare unitară prin PNRR.

A fost angajamentul României, adoptat de Guvernul și Parlamentul României, prin reprezentanții politici.

Ce trebuie să respectăm este un cadru bugetar prin care să nu ajungem în incapacitate de plată.

 

3.    Au făcut legea acum, pe ultima sută de metri, după ce Guvernul a fost demis. FALS.

 

ADEVĂRUL: România trebuia să adopte această lege în 2022. Sau în 2023. Sau în 2024. Sau în 2025.

Clasa politică n-a avut curajul să ducă această reformă esențială până la capăt.

Termenul pentru adoptare este 31 august 2026, adică finalul PNRR-ului.

 

4.    E legea «lui Bolojan». Sau a lui Pîslaru. FALS.

 

ADEVĂRUL: Proiectul de lege a fost lucrat de profesioniștii din Ministerul Muncii, cu expertiza Băncii Mondiale.

Eu am preluat acest document atunci când am preluat mandatul interimar de ministru al Muncii (cu o lună în urmă) și l-am prezentat public odată ce a fost atins, la nivel politic, un acord din partea partidelor prooccidentale: PSD, PNL, USR, UDMR.

 

5.    Oamenii nu au fost consultați. FALS.

 

ADEVĂRUL: Chiar în aceste zile au loc consultări cu toate familiile ocupaționale, sindicate, federații, confederații.

Ele nu puteau exista înainte, tocmai pentru că nu aveam un proiect de lege pe marginea căruia să discutăm.

Vor fi zeci de consultări, toate cu scopul să generăm un act normativ cât mai bun.

 

6.    Se taie de la săraci ca să se dea tot la bogați. FALS.

 

ADEVĂRUL: Ce am tăiat într-adevăr au fost 87 de sporuri dintr-un total de 151.

Adică am eliminat mai mult de jumătate. De ce?

Pentru că un sistem sustenabil este construit pe reguli predictibile, nu pe excepții.

Sumele respective au fost integrate în salariul de bază.

 

7.    De ce să facem legea asta? Nu avem nevoie de așa ceva. FALS.

 

ADEVĂRUL: În prezent, avem un sistem complet disfuncțional: funcții identice din instituții diferite sunt plătite diferit, deși atribuțiile sunt aceleași.

Acest cadru haotic le-a permis unora «mai speciali» să își crească singuri salariile, totul pe spinarea noastră.

De aceea soluția corectă este să adoptăm o salarizare unitară, construită pe echitate pentru toate categoriile profesionale”.

 

Câteva zile mai târziu, după o serie de întâlniri și consultări pe legea salarizării cu reprezentanți ai instituțiilor publice și cu familiile ocupaționale din Sănătate și Cultură, Educație, instituții autofinanțate și familia Apărare și Ordine Publică, ministrul Dragoș Pîslaru a admis totuși că proiectul de lege aflat în dezbatere publică necesită corecții.

„Am găsit probleme reale. Unele grile nu sunt încă așezate corect. Există situații care trebuie reanalizate. Există soluții care trebuie ajustate. Și există întrebări legitime la care oamenii așteaptă răspunsuri”, a transmis ministrul Muncii, într-o postare pe Facebook.

Totodată, acesta a admis faptul că s-a întârziat prea mult cu adoptarea acestei legi, deoarece clasa politică nu a avut curajul să realizeze această reformă mai devreme, pentru a nu „plăti” la alegeri valul de nemulțumiri care apar inevitabil atunci când sunt propuse modificări majore într-un domeniu precum salarizarea din sectorul bugetar.

„Realitatea este că aceste discuții ar fi trebuit purtate cu mult timp în urmă. Dacă legea ar fi intrat în vigoare în 2023, așa cum fusese prevăzut inițial, România ar fi avut la dispoziție resurse bugetare semnificativ mai mari pentru a absorbi dezechilibrele și pentru a gestiona tranziția către noul sistem.”, a adăugat ministrul Dragoș Pîslaru.

 

SANITAS deschide seria protestelor

 

Peste 15.000 de sindicaliști din Maramureș, Arad, Sălaj, Cluj, Satu Mare, Constanța, Iași, dar şi din alte județe au participat miercuri la protestul organizat de Federația Sanitas. Angajații din sistemul sanitar au fost în Piața Victoriei şi au pichetat Parlamentul. Aceștia cer respectarea drepturilor salariale, deblocarea angajărilor, eliminarea inechităților și dialog social cu autoritățile.

„În loc să aducă majorări de venituri pentru angajaţii din sănătate şi asistenţă socială, acest proiect riscă să producă exact efectul opus: pentru mai mult de jumătate dintre salariaţi, veniturile vor fi plafonate sau chiar vor scădea. Reducerea sporurilor loveşte direct în veniturile reale ale celor care lucrează în condiţii dificile, în ture, în regim de asigurare a continuității şi sub presiune. Compensațiile propuse nu acoperă pierderile şi nu reechilibrează impactul financiar. Nu putem accepta ca veniturile oamenilor să fie prezentate artificial ca fiind protejate, în timp ce realitatea din statele de plată va demonstra contrariul”, susțin sindicaliștii.

Reprezentanții SANITAS au transmis că resping categoric forma actuală a proiectului de lege. Aceștia susțin că există diferențe semnificative între variantele discutate anterior cu autoritățile şi forma publicată oficial pentru consultare publică.

„SANITAS solicită retragerea proiectului în forma actuală şi reluarea imediată a negocierilor reale, pe baza angajamentelor asumate şi a respectului faţă de angajații din Sănătate şi din Asistență socială (...) Negociem pe acest subiect de doi ani şi n-aţi respectat niciuna dintre cele trei forme la care aţi ajuns după discuțiile cu partenerii sociali”, a declarat Iulian Pope, președintele Federației SANITAS din România.

Sindicatele din sănătate susțin că noua lege ar putea reduce veniturile unor categorii profesionale cu până la 2.000 de lei lunar. 

„Nu ne garantează nimeni că aceste măsuri compensatorii vor fi păstrate pe un termen de 5 ani de zile. O infirmieră va merge acasă cu un salariu net de 3.000 de lei şi o asistentă cu 4.000 de lei.

Acum eu întreb clasa politică dacă li se pare moral ca dumnealor să-şi mărească prin noua lege a salarizării cu venituri cuprinse între 2500 şi 3.500 lei şi aceste categorii de lucrători care lucrează şi duc greu să aibă pierderi şi scăderi”, spune Alexandru Giulea, vicepreşedinte Sanitas Bucureşti.

 

Proteste și în justiție

 

Și grefierii sunt nemulțumiți de noua lege a salarizării, care, dacă va fi adoptată în forma actuală, va scădea salariul acestora, în medie, cu 1.500 de lei. Drept urmare, grefierii au suspendat activitatea parțial în instanțe și parchete în această săptămână.

„În perioada 2-5 iunie 2026, în intervalul orar 08.00 – 12.00, activitatea în instanțe și parchete va fi suspendată parțial, iar programul de lucru cu publicul va fi redus la jumătate, cu excepția cauzelor și lucrărilor urgente, stabilite de lege. În data de 4 iunie 2026, în intervalul orar 08.00 – 12.00, în timpul consultărilor organizate pentru Familia ocupațională de funcții bugetare «Justiție», activitatea în instanțe și parchete va fi oprită total, ca formă de protest față de modul în care proiectul Legii salarizării ignoră revendicările legitime ale personalului auxiliar de specialitate și conex din sistemul judiciar”, a transmis Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial într-un comunicat de presă.

 

Proteste și în vămi

 

În vămi, protestele se desfășoară, pentru moment, sub forma unor controale mai amănunțite, care au îngreunat zilele acestea tranzitul de călători sau mărfuri, crescând astfel timpii de așteptare și formându-se cozi de camioane și mașini.

Vameșii acuză că veniturile lor ar putea scădea cu 20%, iar dacă legea salarizării nu va fi modificată, aceștia amenință cu declanșarea grevei generale.

„Vameșul în acest moment este gardianul Europei. Cum vor fi afectați, până la urmă, la bani? Că de aici pleacă totul. Categoric că suntem afectați printr-o pierdere de un procent de aproximativ 20% pe această grilă de salarizare. Nu înțelegem de ce în această grilă de salarizare șefilor li se cresc salariile printr-un coeficient mai mare prevăzut în grilă și noi, cei care avem funcție de execuție, suntem vitregiți. Pierdem aproximativ 20% din salariul actual”, a declarat președinta sindicatului vămilor din vestul țării, Neta Șaptebani.

 

Nemulțumiri și în rândul polițiștilor

 

          Noua lege a salarizării bugetare va afecta și salariile polițiștilor. Acestora le-ar putea scădea salariul, în medie cu 1.000-1.500 de lei. Vasile Zelca, președintele Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC), a transmis că dacă proiectul de lege va rămâne în forma actuală, vor fi proteste și greve care vor bloca sistemul de apărare și ordine publică din România.

„Urmează negocieri, urmează discuții, cu siguranță vor urma proteste, pentru că vom bloca și sistemul dacă va fi nevoie, pentru că nu putem să acceptăm acest proiect de lege care efectiv își bate joc de armată, de poliție, de personalul contractual, de funcționari publici”, a spus Vasile Zelca. 

Acesta a atras atenția că legea îi dezavantajează pe acei angajați de care are cea mai mare nevoie statul în prezent și că angajații din sistemul de ordine publică și apărare sunt la fel de esențiali în contextul actual, marcat de războiul de la graniță, cu efecte și asupra României, la fel cum au fost medicii în timpul pandemiei.

„Exact cum a fost vital sistemul de sănătate pe timpul pandemiei. Acum, acest sistem apărare, ordine publică și securitate națională trebuie tratat cu maximă seriozitate, pentru că nu poți să te joci. Degeaba aduci tancuri, degeaba, aduci logistică, dacă nu vei avea cu cine să o manevrezi ca să zic așa. Gândiți-vă unui soldat salariul de grad de la 1.584 lei, îi scade la 410 lei. E e o bătaie de joc, e noaptea minții ce se întâmplă acolo”, a mai transmis liderul Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual.

 

Nemulțumiri și în Educație

 

Sporul de dirigenție, de 10% din salariu, a fost eliminat în proiectul Legii salarizării, prilej de nemulțumire pentru profesori, care spun că ar putea renunța la coordonarea claselor pe viitor. Și învățătorii intră în aceeași categorie.

Astfel că reprezentanții sindicatelor din Educație vor garanții că noua lege nu va duce la pierderi de venituri și cer ca modificările să fie discutate cu reprezentanții angajaților.

 

Concluzii după vizita ministrului la Bruxelles

 

Ministrul interimar al Muncii și al Investițiilor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat, după vizita de lucru de la Bruxelles, că salariile pentru demnitari nu se vor majora și a oferit garanții că niciun venit al bugetarilor nu va scădea.

„Niciun venit aflat în plată nu va scădea, niciun angajat nu va avea mai puțini bani. Văd proteste, văd reacții legate de scăderi. Precizez că nu există nicio scădere și nicio reducere”, a transmis ministrul.

Acesta a subliniat că în prezent se lucrează la o reevaluare a propunerilor atât pentru administrația centrală, cât și pentru cea locală, urmând ca varianta finală să fie prezentată după analiza tehnică.

„Suntem acum în analiză. Termenii din administrația centrală nu aveau acest spor deloc, iar acum propunerea este de 20%. Cei din administrația publică locală aveau 40% și, conform propunerii, ar urma să scadă la 20%. Trebuie să reanalizăm această propunere și, cu sprijinul echipei tehnice, vom reveni cu o variantă”, a declarat ministrul.

De asemenea, oficialul a mai transmis că una dintre priorități o reprezintă clarificarea și ajustarea sistemului de sporuri, în colaborare cu sindicatele și Ministerul Sănătății.

„Și al doilea lucru pe care vreau să-l transmit este că împreună cu sindicatele reprezentative și cu Ministerul Sănătății lucrăm deja la clarificarea și îmbunătățirea mai multor lucruri legate de sporuri, de clarificări, de zilele de sâmbătă, duminică, sărbători legale (…) Deci multe lucruri pe care, în acest moment, cred că le putem îmbunătăți. Săptămâna viitoare vom vedea primele lucruri”, a spus Dragoș Pîslaru după vizita de la Bruxelles.

 

În plină criză guvernamentală, legea salarizării așteaptă o soluție politică

Cu toate că proiectul privind legea salarizării este finalizat din punct de vedere tehnic, potrivit declarațiilor ministrului, adoptarea acestuia nu poate avansa, având în vedere blocajul politic din țara noastră și lipsa unui nou guvern.

„Noi avem proiectul gata, asta este foarte important. Am trecut prin procedura de transparență la vremea sa și acum, practic, stăm la dispoziția Parlamentului sau pregătim lucrurile pentru a le putea da următorului guvern”, a subliniat Dragoș Pîslaru.

De asemenea, potrivit ministrului, zilele acestea se analizează dacă proiectul poate fi inițiat de parlamentari sau dacă va fi preluat de viitorul Executiv după formarea noului guvern.

Cert este că România se află deja de o lună de zile în criză politică, „funcționând” cu un Guvern interimar, demis prin moțiune de cenzură, iar formarea unui nou Executiv și numirea unui premier par tot mai îndepărtate, în contextul în care negocierile dintre partidele politice sunt tot mai dificile, iar formarea unei majorități parlamentare stabile pare tot mai greu de realizat.

Rămâne de văzut cum și în ce formă va fi adoptată noua lege a salarizării bugetare, dacă vor fi realizate modificările cerute de sindicate și în ce măsură viitorul guvern va reuși să găsească un echilibru între așteptările angajaților din sectorul public și constrângerile bugetare. Până atunci, însă, unul dintre cele mai importante proiecte de reformă ale administrației publice rămâne în așteptare, iar criza politică care afectează în mod direct țara și nivelul de trai al cetățenilor pare că nu se va soluționa în curând.

Alexandra CRISTIAN