Reformă sau haos? Cât vor putea duce românii noile măsuri impuse de Guvernul Bolojan?

La început de toamnă, Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea pe cinci proiecte ample de reformă. Sunt măsuri care vizează pensiile speciale, companiile și autoritățile publice, sistemul de sănătate și fiscalitatea. Premierul le-a prezentat drept „indispensabile” pentru a evita colapsul bugetar, dar întrebarea esențială rămâne: cât de eficiente vor fi în realitate și cât de pregătită este România pentru implementarea lor?

Guvernul Bolojan - între reformă și haos economic

Ilie Bolojan a intrat în Palatul Victoria cu reputația de primar gospodar, omul care știe să facă ordine, performanță în administrație. La București, însă, a descoperit că un guvern, o țară nu se conduc ca o primărie sau ca un consiliu județean. Dacă la Oradea formula sa de succes era bazată pe disciplină, control și decizii rapide, la nivel național aceeași abordare s-a transformat într-o rigiditate care a amplificat conflictele politice și, mai ales, a crescut nemulțumirea în rândul oamenilor care s-au săturat să plătească prețul greșelilor făcute ani la rând de cei care s-au perindat la guvernare.

Premierul a vorbit despre „situație fiscală excepțională”, adică o gaură bugetară uriașă, care, fără nicio surpriză, trebuie acoperită din nou din buzunarul românilor care muncesc cinstit, își achită datoriile către stat și încearcă să construiască ceva bun aici, acasă. Cu toate aceste măsuri adoptate însă, nu putem să nu ne punem întrebarea firească: cât timp vor mai putea românii să suporte presiunea fiscală care le afectează în mod direct traiul zilnic?

Efectele măsurilor Guvernului Bolojan se resimt deja, pentru că unele au fost aplicate de la 1 august, cum ar fi creșterea TVA-ului, a accizelor, introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensiile peste 3.000 de lei. În timp ce premierul vorbește despre necesitatea unor măsuri urgente, realitatea pentru cetățean este simplă: reforme care ar trebui să aducă ordine și performanță generează, de fapt, stres financiar, frustrări și un nivel de trai tot mai scăzut.

CELE CINCI PACHETE DE MĂSURI ADOPTATE LA 1 SEPTEMBRIE

Primul proiect de lege pe care guvernul și-a asumat răspunderea a fost cel privind pensiile magistraților.

Prin reforma propusă, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. De asemenea, cuantumul pensiei care era de 100% a fost plafonat la 70% din venitul net pe ultima lună.

„Magistrații români ies astăzi la pensie la 48-49 de ani. O pensie medie în magistratură trece de valoarea în 24.000 de lei, dar numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000 - 40.000 de lei în mod special pentru magistrații care au avut şi funcții de conducere (...) Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani, la 35 de ani, aşa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni. Până acum cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net, pe ultima lună.  Chiar şi cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența şi respectul de care un magistrat are nevoie conform normelor internaționale sau constituției”, a declarat premierul Ilie Bolojan. 

Şeful Guvernului a mai transmis că a văzut protestele magistraților.  „Vreau să fie limpede, nu este o lege împotriva magistraților, ci o lege pentru echitate şi pentru încrederea în justiție. Magistratura rămâne un pilon fundamental al statului de drept, iar respectul nostru pentru ea nu este în discuție. Vă cer sprijinul pentru ca împreună să dăm un semnal clar că România poate fi condusă cu responsabilitate şi cu respect pentru principiile pe care ni le-am asumat”, a mai afirmat premierul României.

Al doilea proiect pe care guvernul și-a asumat răspunderea a fost cel privind măsurile din domeniul sănătății.

Acest pachet de măsuri îi vizează atât pe pacienți, cât și pe angajații din sistemul de sănătate, cu scopul de a crește performanța și eficiența acestuia. Concret, legea vizează schimbări privind internarea pacienților, plata medicilor de familie și valabilitatea cardului european de sănătate.

„Un stat corect nu poate exista în absența unui sistem de sănătate accesibil, eficient. Deși bugetele pentru sănătate au crescut an de an, deși au fost creșteri salariale mari, acest lucru nu s-a reflectat îndeajuns în îmbunătățirea serviciilor medicale. (...) Reforma pornește de la principiul reorientării pacienților către medicina de familie și de specialitate. Vrem să oferim servicii mai accesibile. Seniorii, bolnavii cronic și persoanele cu dizabilități primesc îngrijire la domiciliu. Încurajăm prescrierea de medicamente generice, iar contractele de management vor fi pe bază de indicatori de performanță. Se elimină numirile fără concurs. Vă cer sprijinul în susținerea acestor măsuri care vor ajuta la stoparea risipei, venind în același timp și în sprijinul pacienților”, a transmis Ilie Bolojan.

          Principalele măsuri adoptate pentru reforma sistemului de sănătate:

-         reorientarea pacienților din spitalizarea continuă către medicina primară și medicina de ambulatoriu de specialitate;

-         creșterea accesului la servicii medicale de asistență primară în zonele defavorizate sau cu populație dispersată, prin reducerea numărului minim de ore de funcționare săptămânală a punctelor secundare de lucru ale cabinetelor de medicină de familie;

-         regândirea indicatorilor de performanță și de reevaluare anuală pentru managerii spitalelor publice;

-         reorganizarea finanțării medicinei primare, adică modul în care se vor deconta serviciile în cabinetele de medicină de familie, prin reducerea plății per capita și majorarea celei pe serviciu medical;

-         creșterea valorii garantate a punctului pentru ambulatoriile de specialitate;

-         creșterea programului de lucru în anumite ambulatorii de specialitate publice;

-         mărirea procentului pentru taxa clawback, care înseamnă returnarea statului român a unei părți din profitul realizat de producătorii de medicamente, atât pentru medicamentele generice, cât și pentru cele inovative;

-         prelungirea valabilității cardului european de asigurări sociale de sănătate pentru pensionari și minori.

          Al treilea proiect vizează reforma companiilor de stat. Ilie Bolojan: „Vrem să punem capăt câștigurilor nemeritate”

Acest proiect de lege prevede reducerea membrilor din consiliile de administrație de la 7 la 5, în cazul întreprinderilor publice, și de la 5 la 3, în cazul regiilor autonome. O altă modificare prevede ca un funcționar public să poată face parte dintr-un singur consiliu de administrație, în loc de două concomitent, așa cum prevede legea în prezent. Cei care fac parte din mai mult de un consiliu de administrație sau de supraveghere trebuie să opteze pentru unul dintre consilii, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a acestei legi. Cine nu va respecta aceste măsuri va trebui să demisioneze în termen de 30 de zile și va fi obligat la restituirea remunerației și a beneficiilor.

De asemenea, membrii Consiliului de Administrație trebuie să aibă experiență de minimum 3 ani în conducerea societăților, întreprinderilor publice sau cu capital privat ori a regiilor autonome.

„Proiectul cu care Guvernul vine în faţa Parlamentului are mai multe obiective: vrem să punem capăt câștigurilor nemeritate din conducerile unor companii publice, vrem ca oamenii care vor conduce aceste companii să facă performanță în beneficiul cetățenilor şi agenția guvernamentală care supraveghează aceste companii să aibă o putere mai mare de a garanta că oamenii potriviţi ajung în funcţii de conducere potrivite. În acest sens, modificările pe care le propunem sunt pe mai multe paliere”, a afirmat Bolojan.

 Și indemnizațiile vor fi mai mici. Pentru membrii neexecutivi, indemnizația scade de la maximum trei ori câștigul salarial mediu brut lunar pe ultimele 12 luni la cel mult două ori această valoare. În cazul membrilor executivi, remunerația va avea două componente:

●       o parte fixă, care nu poate depăși de trei ori câștigul salarial mediu brut pe ultimele 12 luni;

●       o parte variabilă, condiționată de îndeplinirea unor criterii de performanță, limitată la cel mult două ori câștigul mediu brut. Această componentă variabilă va fi acordată doar după aprobarea situațiilor financiare anuale.

Totodată, membrii consiliilor de administrație nu vor mai beneficia de decontarea transportului și a cazării pentru participarea la ședințe, dacă locuiesc în altă localitate.

Pentru regiile autonome, președintele AMEPIP poate aproba acordarea unor beneficii suplimentare directorilor și administratorilor, dar cu condiția ca acestea, împreună cu indemnizațiile fixe, să nu depășească echivalentul a două indemnizații fixe brute lunare într-un an.

„Membrii neexecutivi ai Consiliilor de Administrație vor primi o indemnizație lunară egală cu maxim două salarii medii din acea clasă de activitate. Membrii executivi vor primi maxim trei de astfel de salarii ca venit fix. Dacă sunt performanți şi îndeplinesc toate criteriile de performanță, vor putea primi maxim încă două indemnizații ca bonus. Astfel de bonusuri vor putea fi acordate doar o dată pe an şi doar în funcție de situațiile financiare. Înainte puteau primi până la 9 indemnizații”, a mai precizat Ilie Bolojan.

Premierul a mai menționat că măsurile vizează și plafonarea beneficiilor. „De acum înainte, cel puţin jumătate din indicatorii de performanţă vor fi financiari şi vor fi cuantificabili: profit, grad de îndatorare, investiţii realizate. Nu vom mai plăti pentru numărul de şedinţe ţinute, ci pentru ceea ce se întâmplă după acele şedinţe. Am plafonat diurnele, sporurile, maşinile de serviciu de alte beneficii care, în unele cazuri, erau folosite abuziv şi discreţionar ca supliment de venit”, a transmis Bolojan.

Pe hârtie, reforma companiilor de stat pare că taie în carne vie: mai puțini oameni în consiliile de administrație, indemnizații plafonate, bonusuri limitate și criterii de performanță atent măsurate. În realitate, însă, e greu să nu observăm că și de data aceasta reforma înseamnă de fapt o simplă redimensionare a privilegiilor și nu dispariția lor, la propriu.

Cei care până ieri primeau până la 9 indemnizații, de mâine vor primi „doar” 2 sau 3, iar sporurile generoase rămân, chiar dacă ceva mai plafonate. Pentru românii care își duc traiul de la o lună la alta, care nu primesc bonusuri sau prime și care odată cu aceste scumpiri în lanț se chinuie tot mai mult să își achite facturile și să ducă un trai decent la ei în țară, aceste măsuri care vor fi aplicate pentru companiile de stat înseamnă prea puțin, pentru că în realitate,  reforma companiilor de stat nu taie privilegiile, ci doar le face să pară mai puține și meritate.

Al patrulea proiect adoptat vizează eficientizarea activității unor autorități administrative autonome - ANRE, ASF, ANCOM.

Autoritățile de reglementare nu au scăpat de restructurări. Astfel că măsurile prevăd o restructurare a ASF, ANRE și ANCOM prin reducerea cu 10% a numărului posturilor de specialitate și cu 13% în zona de suport. De asemenea, nu vor mai putea fi create funcții fără corespondent în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR).

Salariile vor fi reduse cu 30% pentru tot personalul, inclusiv indemnizațiile conducerilor, care nu-și vor mai putea acorda nici bonusuri generoase, valoarea acestora fiind plafonată la cel mult echivalentul a două indemnizații brute lunare de ministru. Și, nu în ultimul rând, transparența va fi obligatorie și pentru aceste instituții, care vor fi constrânse de lege să publice pe site-urile proprii organigramele și salariile.

O altă măsură prevede ca, până la 31 decembrie 2028, membrii Comitetului ANRE, membrii Consiliului ASF, președinții și vicepreședinții ANCOM nu beneficiază de bonusuri sau prime.

Din nou, pe hârtie și în declarații politice totul pare frumos, măsuri care sunt mai mult decât binevenite și așteptate de mulți ani de către cetățenii acestei țări, având în vedere salariile exorbitante pe care angajații din cadrul acestor instituții le au. Însă, reformele anunțate pentru ANRE, ASF și ANCOM doar par drastice, în realitate cei care s-au obișnuit cu privilegii peste măsură rămân cu salarii uriașe, la care majoritatea românilor nici măcar nu pot să viseze. În continuare, vă prezentăm câteva exemple de salarii ale angajaților din cadrul acestor instituții, conform spotmedia.ro:

Salariul mediu net:

-         ANRE - 18.635 lei;

-         ASF - 13.562 lei;

-         ANCOM - 12.934 lei.

Salariile celor din conducere:

-         ANRE, George Niculescu, primește lunar o indemnizație de 75.073 lei net, adică 14.836 euro. Membrii Comitetului de Reglementare al ANRE sunt plătiți cu 57.408 lei net/lună.

-         Vicepreședinții ANRE iau fiecare câte 66.240 de lei net, echivalentul a 13.090 euro.

-         Indemnizația președintelui ASF este cu 22,8% mai mică decât cea a președintelui ANRE.

ANRE are 310 angajați, ASF 551 de angajați, iar ANCOM are 659 de angajați.

Cu alte cuvinte, măsurile adoptate nu-i vor afecta prea mult pe cei din cadrul acestor instituții, care cu sau fără bonusuri și prime au salarii care rămân imense în comparație cu media românească. În timp ce cetățenii se confruntă cu facturi tot mai mari și venituri limitate, cei din ANRE, ASF și ANCOM continuă să încaseze sume greu de imaginat pentru majoritatea românilor.

Al cincilea și ultimul proiect adoptat vizează fiscalitatea, care cuprinde o serie de măsuri cu impact direct asupra românilor, anume:

-         Creșterea impozitelor pe proprietăți cu 80% începând cu 1 ianuarie 2026 – de la 1.492 lei/mp în prezent la 2.677 lei/mp.

-         În cazul proprietăților (clădiri rezidențiale) cu valoare mai mare de 2,5 milioane de lei se aplică o cotă de impozitare de 0,9% asupra diferenței dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local şi plafonul de 2.500.000 lei.

-         La terenuri: ajustarea valorii impozabile în funcție de destinație, cu excepții pentru mănăstiri, școli, clădiri sociale etc.

-         Veteranii de război, văduvele acestora, persoanele persecutate din motive politice, etnice și rasiale, prizonierii, persoanele deportate vor beneficia de scutire de la plata impozitului pe clădirea și terenul aferent locuinței de domiciliu, precum și pentru un mijloc de transport deținute în proprietate sau coproprietate.

-         Ajustarea bazei de calcul pentru contribuțiile sociale. Extinderea bazei de calcul a contribuției la asigurările de sănătate pentru persoanele independente la 72 de salarii minime. Ajustarea se va aplica etapizat între 2027–2028, pentru a nu afecta brusc contribuabilii independenți.

-         Declararea firmelor inactive dacă nu au cont bancar în România sau nu depun situațiile financiare în termen de 5 luni.

-         Posibilitatea dizolvării firmelor inactive după un an.

-         Eliminarea pragului de 50.000 lei pentru POS.

-         Valoarea capitalului social pentru societățile înregistrate în prezent la Oficiul pentru Registrul Comerțului rămâne neschimbată până la depășirea pragului de 400.000 de lei. În cazul societăților care au înregistrat o cifră de afaceri netă de peste 400.000 lei, valoarea minimă a capitalului social este de 5.000 de lei. În cazul societăților cu răspundere limitată nou înființate, valoarea minimă a capitalului social este de 500 de lei.

-         Vânzarea părților sociale se poate face doar cu notificarea Fiscului.

-         Taxa pe colete non-UE și taxe ecologice. Legea impune o taxă de 25 lei/ colet pentru orice colet non-Euro cu o valoare mai mică de 150 euro.

-         Pentru mașinile electrice taxa este fixă de 40 lei/an. Pentru autoturisme cu o valoare mai mare de 375.000 de lei, se aplică o cotă de 0,9% asupra diferenţei dintre valoarea de achiziţie şi plafonul de 375.000 lei.

-         Rămâne impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru companiile care înregistrează o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an. De asemenea, doar 1% din cheltuielile totale aferente proprietății intelectuale, managementului și consultanței plătite către firme străine afiliate poate fi dedusă fiscal.

-         Venitul net pentru închirieri scurte calculat cu o cotă forfetară de 30%; pentru mai mult de șapte camere, impozitare ca activitate independentă.

-         Impozit de 16% pentru câștiguri din criptomenedă, cu scutiri pentru câștiguri mici.

-         Bodycam și înregistrări audio-video: Obligatorii pentru ANAF, Direcția Antifraudă, Inspecția Muncii și Oficiul Jocurilor de Noroc; stocare șase luni.

Cu alte cuvinte, pachetul fiscal al Guvernului Bolojan promite echitate și reformă, dar în practică e aceeași poveste: românul de rând și micii antreprenori plătesc, iar statul cheltuie.

Impozite mai mari pe proprietăți, taxe noi pe colete, costuri suplimentare pentru mașini și chirii, controale intensificate – toate acestea lovesc direct în buzunarul românilor obișnuiți.

Altfel spus, Guvernul Bolojan cere sacrificii uriașe românilor, în numele reformei și pentru viitorul acestei țări, dar rămâne întrebarea: cine se reformează de fapt – statul sau doar cetățeanul de rând care de mai bine de 35 de ani duce în spate povara acestui sistem care nu-și mai revine?

Alexandra CRISTIAN