REFORMA PENSIILOR SPECIALE. Guvernul și-a asumat din nou răspunderea în Parlament. Ce modificări presupune noua lege a magistraților

Executivul și-a asumat săptămâna aceasta, pentru a doua oară în acest an, răspunderea în Parlament în ce privește legea pensiilor speciale, asta după ce nu a aprobat niciun amendament din cele 42 depuse de parlamentari la proiectul reformei acestor pensii. Reforma prevede, pe lângă alte modificări, creșterea vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor la 65 de ani.

„Au fost analizate, în cadrul procedurii de angajare a răspunderii guvernului, amendamentele depuse de senatori şi deputați. Mai precis, au fost analizate cele 42 de amendamente, cele mai multe, 19, au venit de la Partidul Oamenilor Tineri, 12 amendamente a depus deputatul Dumitru Coarnă, în continuare deputata Raisa Enachi, 6 amendamente, Grupul Partidului AUR, 5 amendamente. Toate amendamentele au fost respinse de guvern, astfel încât forma finală a proiectului de legi a fost adoptată”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, după ședința de Guvern.

Important de menționat este că, la prima asumare a răspunderii, proiectul a fost respins de Curtea Constituțională pe motiv că Executivul nu a așteptat să primească avizul Consiliului Superior al Magistraturii. De această dată, proiectul de lege a primit avizul CSM, deși negativ, acesta este unul consultativ, însă necesar.

„Magistrații sunt cetățeni ca oricare alții, nu au avut niciodată o problemă cu ieșirea la pensie la 65 de ani, deși ar trebui să mă întrebați dumneavoastră, ca cetățean, dacă vreți să fiți judecat de un judecător de 65 de ani. (...) Principala problemă este această inechitate care se stabilește prin această lege. Față de pensionările anterioare vor fi trei tipuri de pensionari în magistratură - pensionarii epocii Dragnea, cu o pensie mai mare decât salariul cu 20 - 25%, pensionarii din 2023, cu un salariu de sută la sută din net, şi următorii care vor munci până la 65 de ani şi vor avea pensie la jumătate. Dacă vi se pare echitabil, mie nu mi se pare, motiv pentru care ne opunem unei asemenea reglementări”, a declarat Claudiu Sandu, vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii.

Legea poate fi atacată la Curtea Constituțională sau prin moțiune de cenzură. Dacă în termen de 3 zile opoziția depune o moțiune de cenzură și aceasta trece, Guvernul este demis. În caz contrar, legea este considerată adoptată automat. Cu toate acestea, principalul partid din opoziție, AUR, a anunțat că nu va iniția o moțiune de cenzură și nici nu va ataca legea la CCR.

„Nu, AUR nu va depune moțiune de cenzură”, a declarat Petrișor Peiu, lider al senatorilor AUR și președinte al Consiliului Național de Conducere (CNC) AUR.

Ce modificări prevede noua lege a pensiilor speciale

• Vârsta minimă de pensionare rămâne 49 de ani, până la 31 decembrie 2026;
• Introducerea treptată a vârstei standard de pensionare din sistemul public, până la 65 de ani;
• Obligativitatea unei vechimi totale de 35 de ani în muncă, nu doar în magistratură;
• Creșterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați;
• Introducerea etapizată, până în 2035, a noilor reguli de calcul privind vechimea;
• Eliminarea perioadei de 5 ani de vechime asimilată, începând cu 1 ianuarie 2036;
• Stabilirea unui cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării;
• Modificarea regulilor privind bonificația de 1%, aplicabilă doar persoanelor deja pensionate sau care îndeplinesc condițiile de pensionare înainte de intrarea în vigoare a legii.

Declarația premierului Ilie Bolojan privind reforma pensiilor speciale:

„Proiectul are câteva elemente importante. În primul rând, crește vârsta de pensionare a magistraților de la 48-50 de ani, cât este acuma, la 65 de ani. Introduce o creștere a vechimii în muncă, care acum era de 25 de ani, de minimum 35 de ani. Asta înseamnă că nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani. Astăzi avem pensionare la 48 de ani. De asemenea, introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net.

Astăzi, așa cum știți, pensia este cât ultimul salariu. De asemenea, față de primul proiect, extinde perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani. Asta înseamnă că în fiecare an de acum înainte fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus, în așa fel încât treptat-treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani.

Acest proiect răspunde la trei aspecte importante. În primul rând, la un aspect de inechitate socială pe care cetățenii țării noastre îl percep. Nicăieri nu există pensionari în aceste sisteme la 48-50 de ani și nicăieri într-o țară civilizată nu există o pensie cât ultimul salariu. Sau, așa cum știți, ani de zile a fost mai mare decât ultimul salariu.

Oamenii care lucrează în schimburi în România, care se duc cu autobuzele la serviciu, care țin benzile de producție, funcționarii publici care își fac datoria corect, investitorii noștri nu se simt respectați cât timp acest sistem este funcțional. Și deci această propunere răspunde unui aspect de echitate socială și corectează o nedreptate acumulată în acești ani. Al doilea efect al acestei proiect este că vine și pune economia pe baze sănătoase, în condițiile în care suntem pe penultimul loc în Europa ca număr de cetățeni din populația activă, implicați în economie între 50 și 5 și 64 de ani. Doar 53% din cetățenii României sunt implicați în economie într-o formă contractuală. Ceilalți, din păcate, sau sunt plecați din țară sau, prin diferite formule de pensionări anticipate sau alte drepturi, nu mai sunt implicați în economie.

Dacă vrem să avem bugete mai mari, dacă vrem să avem o economie mai puternică, unul din lucrurile care trebuie să le urmărim în anii următori este să avem mai mulți oameni implicați în economie, mai mulți angajați în economia reală și o economie mai competitivă puse pe baze sănătoase. Acest proiect vine să răspundă acestei realități și să avem garanția unui sistem de pensii sustenabil în anii următori, în așa fel încât generațiile care ar trebui să intre în acest domeniu în activitate să poată să activeze în alte zone, pentru că oamenii calificați, atunci când vor ajunge și ajung la o maturitate profesională la 48-50 de ani, își vor putea pune în valoare experiența și în următorii 15 ani.

În ultimul rând, răspunde unei necesități legate de accesarea fondurilor europene, pentru că, așa cum știți, corectarea acestei nedreptăți este una din condițiile pe care România și l-a sumat și este jalon în PNRR și, odată cu demararea procedurii de angajare a răspunderii pe data de 28, credem că sunt respectate condițiile în așa fel încât România să încaseze banii reținuți din fondurile europene. Acestea sunt motivele pentru care Guvernul a decis să-și angajeze răspunderea cu acest proiect de lege.” a transmis premierul Ilie Bolojan.

Reforma pensiilor speciale rămâne unul dintre cele mai sensibile și controversate subiecte din spațiul public românesc. Deși de mulți ani politicienii s-au perindat în campaniile electorale cu promisiunea că vor elimina aceste pensii, iată-ne la final de 2025 cu un deficit bugetar uriaș și cu aceeași discuție reluată în grabă, însă fără niciun rezultat concret.

În realitate, reforma vine cu schimbări mari: creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, vechime totală de 35 de ani în muncă, limitarea pensiei la 70% din ultimul salariu. Toate modificările sunt așteptate de cetățenii care muncesc cinstit o viață întreagă, ca la final să primească o pensie din care nu reușesc să trăiască decent la bătrânețe.

Rămâne de văzut dacă Guvernul Bolojan va reuși să facă ceea ce alții nu au îndrăznit ori nu au vrut: să pună capăt unui sistem care a creat prea multe privilegii pentru anumite categorii sociale și frustrări în rândul cetățenilor.

Va reuși Executivul de această dată să implementeze această reformă sau toate promisiunile vor rămâne doar încă un capitol dintr-o poveste politică repetată, dar niciodată finalizată?

Alexandra CRISTIAN