Reforma din administrația publică, amânată din nou. Liderii Coaliției nu reușesc să ajungă la un acord

Deși amânată deja de mai bine de cinci luni, adoptarea reformei administrației a fost din nou blocată de neînțelegerile din Coaliția de guvernare. Premierul Ilie Bolojan a anunțat amânarea cu câteva zile a angajării în Parlament a reformei administrației, iar astfel proiectul nu va mai fi asumat pe 29 ianuarie, cum era anunțat inițial, ci după 1 februarie. După adoptarea reformei, Executivul își propune să elaboreze bugetul de stat pentru 2026.

„La începutul lunii februarie urmează să ne angajăm răspunderea pe legislația care va restrânge cheltuielile statului în administrație și va susține relansarea economică. Ulterior, vom adopta bugetul.

Știu că, deocamdată, în viața de zi cu zi se resimt efectele negative ale reducerii deficitului.

Din lunile următoare, în urma măsurilor de însănătoșire adoptate și pe o bază economică mai sănătoasă, economia României va intra pe un traseu de relansare”, a transmis premierul Ilie Bolojan într-o postare pe Facebook.

Ilie Bolojan ar fi dorit să își asume răspunderea pe tăierile din administrație la finalul lunii ianuarie, mai exact în 29, însă, după ședința Coaliției de luni, 26 ianuarie, de la Palatul Victoria, lucrurile s-au schimbat din nou.

„Procedura de angajare a răspunderii este o procedură care durează mai multe zile. Atunci când am spus că în prima parte a lunii februarie, am luat în calcul angajarea răspunderii înainte de data de 1 februarie şi derularea procedurii, închiderea procedurii în prima parte a lunii februarie. Deci ţinta este să angajăm răspunderea Guvernului înainte de data de 1 februarie”, a transmis Ilie Bolojan la Radio România Actualităţi, potrivit Agerpres.

Ședința Coaliției s-a terminat fără niciun rezultat concret

Liderii Coaliției s-au întâlnit luni pentru a discuta despre reforma administraţiei publice, precum şi despre măsurile privind relansarea economică, însă aceștia nu s-au înțeles pe mai multe aspecte privind conținutul măsurilor economice, unele dintre acestea fiind contestate, din cauza impactului bugetar și a efectelor asupra mediului de afaceri. Drept urmare, negocierile continuă, iar adoptarea măsurilor este amânată pentru luna februarie.

Deși pentru reducerile din administrație există deja un acord în Coaliție, motivul pentru care tăierile din instituții și din primării nu au fost puse în aplicare până în acest moment ar fi strict legat de adoptarea măsurilor de relansare economică, fiind vorba despre ajutoare financiare pentru firme și cetățeni. 

PSD dorește garanții că măsurile propuse de aceștia vor fi adoptate, așadar social-democrații nu vor mai fi de acord cu un nou pachet fiscal fără să adopte, simultan, și măsurile de relansare economică.

„Măsurile PSD de relansare economică vor fi aprobate de Guvern, prin angajarea răspunderii în Parlament, la pachet cu reforma administrației publice!”, a scris Sorin Grindeanu, marți, după ședința Coaliției, pe Facebook.

Cu toate că premierul Ilie Bolojan ar fi dorit ca reducerea cheltuielilor din administrație să fie adoptată cu prioritate, urmând ca schema de ajutoare să fie stabilită ulterior, PSD a refuzat, pe motiv că nu are o garanție că măsurile propuse de aceștia vor fi adoptate ulterior. Așadar social-democrații nu vor mai fi de acord cu un nou pachet fiscal fără să adopte, simultan, și măsurile de relansare economică.

„Este o decizie unanimă a Coaliției de guvernare luată după (prea) multe luni în care am făcut eforturi susținute să-l convingem pe prim-ministrul Ilie Bolojan că susținerea firmelor românești reprezintă o prioritate absolută a Guvernului! Este un gest logic și așteptat de tot mediul de afaceri”, a mai transmis liderul PSD, Sorin Grindeanu.

PSD a anunțat și printr-un comunicat oficial că va susține pachetul guvernamental privind reducerea cheltuielilor din administrația publică doar dacă acesta va fi însoțit de măsurile propuse de aceștia pentru stimularea economiei naționale.

„PSD își afirmă decizia fermă de a susține în Parlament pachetul guvernamental privind reducerea cheltuielilor din administrație doar dacă va fi însoțit de măsurile PSD pentru stimularea economiei naționale. Cele două componente nu pot și nu trebuie separate. PSD consideră că programul pe care l-a propus în urmă cu 6 luni reprezintă singura reformă autentică dezbătută în cadrul Coaliției, pentru că vizează o creștere a veniturilor la bugetul de stat, nu prin majorări de taxe și impozite, ci prin încurajarea și dezvoltarea activităților economice”, se arată în comunicatul de presă transmis de PSD.

Reamintim faptul că proiectul privind reforma din administrație a făcut parte, inițial, din al doilea pachet cu măsuri fiscale, care a fost aprobat, prin angajarea răspunderii Guvernului în Parlament, pe 29 august 2025.

Măsurile de relansare economică propuse

La nivelul coaliției de guvernare a fost constituit un grup de lucru pentru elaborarea pachetului de relansare economică. În prezent, negocierile vizează atât setul de măsuri privind reforma administrației publice, cât și programul de relansare economică.

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a afirmat că viitorul pachet de măsuri care vizează relansarea economică are două componente.

„Are o componentă legată de diversificarea schemelor de sprijin pentru companii, cu prioritate acolo unde balanţa noastră comercială suferă, nu peste tot, cu prioritate în zone strategice cum sunt resursele minerale, inteligenţa artificială, cercetarea-dezvoltarea, inclusiv zona de apărare pentru toate tipurile de companii, inclusiv pentru proiecte strategice mari, pentru care trebuie să avem instrumente pentru a le atrage. În momentul în care avem o investiţie mare care vrea să vină în România, trebuie să avem un mix de măsuri, de facilităţi pe care le putem oferi, pentru că aici suntem într-o competiţie cu toţi vecinii noştri şi trebuie să reacţionăm foarte rapid şi să avem şi instrumentele. Le vom avea”, a declarat ministrul Alexandru Nazare.

A doua componentă vizează măsuri fiscale, inclusiv măsuri de simplificare care să vină în ajutorul micilor antreprenori, prin simplificarea şi reducerea fiscalităţii pentru microîntreprinderi, posibilitatea ca o microîntreprindere care a trecut peste plafonul de 100.000 de euro să poată reveni la statutul de micro dacă îi scade cifra de afaceri, bonificaţii sau relaxarea unor termene privind angajările de personal în cazul acestor firme mici.

De asemenea, ministrul Alexandru Nazare a subliniat că la acest pachet de măsuri privind relansarea economică lucrează cu „specialişti din toate partidele”.

Pe de altă parte, potrivit informațiilor, PSD a propus investiții greenfield de peste 10 miliarde euro, garanții de 15 miliarde euro pentru minimum 50.000 de IMM-uri, crearea a cel puțin 120.000 de locuri de muncă stabile și bine plătite în industrie și sectoarele cu tehnologie înaltă. De asemenea, printre măsurile din pachetul de relansare economică se numără și creșterea exporturilor și reducerea importurilor, iar toate acestea ar urma să fie implementate în următorii 7 ani.

Pe lângă acestea, social-democrații mai propun o serie de superdeduceri pentru companiile care se listează pe bursă, creșterea perioadei de la 30 la 90 de zile pentru angajarea unui salariat în microîntreprinderi, o deducere de 400 de euro pentru contribuțiile la pensii suplimentare și o bonificație de 3% pentru firmele care își declară și plătesc impozitele la timp.

Sorin Grindeanu a detaliat că pachetul de relansare economică include o serie de măsuri menite să stimuleze investițiile și să sprijine IMM-urile.

„Măsurile includ credit fiscal majorat și alte facilități pentru stimularea noilor investiții - garanții pentru IMM-uri, amortizare accelerată, deduceri suplimentare pentru investițiile în cercetare-dezvoltare.

În aceeași măsură, reprezintă și un gest de reparație morală după ce, în 2025, tot efortul guvernării de a reduce deficitul bugetar s-a făcut cu eforturile populației și firmelor”, a transmis liderul PSD.

Acesta a mai afirmat că programul de relansare economică propus de PSD este esențial pentru protejarea companiilor românești.

„Programul de relansare economică propus de PSD este soluția firească pentru a proteja și susține companiile românești, aceasta fiind singura garanție a unei dezvoltări sănătoase a economiei noastre!”, a concluzionat Sorin Grindeanu.

PNL însă are în vedere două obiective strategice în cadrul propunerilor, anume:

• Echilibrarea balanței comerciale prin măsuri dedicate creșterii exporturilor de produse românești;
• Creșterea valorii adăugate încorporate a producției interne, astfel încât economia românească să genereze mai multă competitivitate și investiții.

În ceea ce privește măsurile care au creat dispute în cadrul Coaliției, una dintre acestea ar fi cea legată de creditul fiscal. Social-democrații au cerut acordarea unor deduceri fiscale pentru companii, însă liberalii și-ar dori un alt mecanism financiar prin care să acorde ajutoare de la stat.

Cum va arăta bugetul pe 2026

În ceea ce privește bugetul creionat pentru 2026, acesta ar urma să fie gata abia peste o lună, iar premierul Ilie Bolojan susține că în acest an bugetul va fi unul al relansării și al investițiilor.

„Lucrăm la construcția bugetului pentru 2026 pe baze realiste. Ținta de deficit este de puțin peste 6% și va fi definitivată în perioada următoare. Inflația va scădea spre 4%.

Obiectivul nostru este un buget al relansării și al investițiilor. Peste 15 miliarde de euro vor proveni din fonduri europene, prin PNRR și politica de coeziune. Acești bani se vor regăsi în infrastructură, economie și servicii publice mai bune”, a transmis premierul într-o postare pe pagina sa de Facebook.

De asemenea, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a menționat că bugetul pe 2026 intră „în linie dreaptă”.

„La mijlocul lunii februarie urmează publicarea proiectului de buget și aprobarea în Guvern, iar în a doua parte a lunii februarie bugetul va intra în dezbatere și la vot în Parlament”, a transmis Alexandru Nazare într-o postare pe pagina sa de Facebook, din 19 ianuarie.

Pentru bugetul din acest an, PSD cere introducerea în proiect și acordarea unor ajutoare pentru aproximativ 2,8 milioane de pensionari, care să fie acordate în două tranșe egale, în luna aprilie și decembrie. Este vorba despre cei cu pensii mai mici de 3.000 de lei care să primească sume cuprinse între 600 și 1.000 de lei, în funcție de venituri, în două tranșe, de-a lungul anului. În cazul adoptării măsurii de ajutor, impactul bugetar total ar fi de 2,35 miliarde de lei.

În acest moment sunt în discuție trei variante, anume:

1.     600 de lei pentru pensionarii care au pensie cuprinsă între 2.001 și 3.000 de lei

Ar fi vorba despre 1 milion de pensionari, iar banii ar fi acordați în două tranșe de câte 300 de lei în aprilie și decembrie.

2.     800 de lei pentru cei cu pensie cuprinsă între 1.501 lei și 2.000 de lei

Ar beneficia aproximativ 621 de mii de pensionari, iar banii ar fi acordați tot în două tranșe de câte 400 de lei, tot în lunile aprilie și decembrie. 

3.     1.000 de lei pentru pensionarii care au pensii sub 1.500 de lei

Această măsură s-ar aplica pentru 1,24 de milioane de beneficiari, care ar urma să primească banii tot în două tranșe egale, de câte 500 de lei, în luna aprilie și luna decembrie.

„Înțelegem nevoia economiilor la buget, dar înțelegem și nevoia de solidaritate socială și nevoia de a compensa anumite categorii sociale”, a declarat ministrul Muncii, Florin Manole.

Blocaje politice, reforme amânate

Cu toate că românii s-au săturat de promisiuni, reforma administrației publice și măsurile de relansare economică rămân blocate în negocieri și condiționări politice.

În același timp, mediul de afaceri așteaptă măsuri concrete, iar cetățenii resimt în mod direct, în calitatea vieții, efectele măsurilor de austeritate adoptate anul trecut, aplicate fără un pachet de sprijin pentru categoriile vulnerabile.

Alexandra CRISTIAN