Raportul OCDE, între reflexul auto-felicitării și realitatea dură

Săptămâna aceasta a fost publicat cel mai recent raport OCDE legat de România. De la deschiderea negocierilor de aderare, în ianuarie 2022, România a intrat într-un proces de evaluare a politicilor și practicilor sale, raportat la standardele OCDE, în aproape toate domeniile de politică publică. Aderarea României la OCDE rămâne o prioritate strategică pentru acest an. Rămâne de văzut dacă va fi și posibilă.

Studiile economice ale OCDE reprezintă analize periodice, elaborate o dată la doi ani, ale economiilor statelor membre ale Organizației, precum și ale celor partenere și candidate. Documentul este realizat de Secretariatul OCDE, în consultare cu autoritățile naționale, și are o structură prestabilită, care include, de regulă: i) un capitol macroeconomic, ii) două capitole tematice de dimensiune redusă, care vizează politici structurale și iii) un capitol aprofundat (in-depth) asupra unui domeniu de interes orizontal pentru România. Studiul Economic asigură o radiografie echilibrată și utilă a politicilor macroeconomice și structurale. Documentul cuprinde recomandări specifice pentru orientarea autorităților în formularea de măsuri care pot îmbunătăți performanța economiilor pe termen lung.

În cel mai recent raport economic prezentat luni la guvern, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică avertizează că, în ciuda măsurilor de consolidare fiscală din 2025, România va trebui să facă „eforturi susținute în următorii ani pentru a reduce semnificativ deficitul și a plasa datoria publică pe o traiectorie ferm descendentă”.

Care sunt principalele concluzii?

Ca rezultat, în ultimii 20 de ani, creșterea economică medie de aproximativ 3% a fost ridicată, iar nivelul de trai a crescut semnificativ. PIB-ul pe cap de locuitor a ajuns la 71% din media OCDE în 2024, în creștere de la 45% din media OCDE în 2005.

· Inflația a fost de 8,5% în ianuarie anul acesta, în scădere de la un vârf de 14,6% în noiembrie 2022, dar cu mult peste ținta de 2,5% a Băncii Naționale a României, precum și peste intervalul de toleranță de ±1 punct procentual.

±Creșterea nominală puternică a salariilor a contribuit la presiuni asupra inflației și asupra competitivității costurilor, deși presiunile legate de costurile cu forța de muncă s-au redus în ultimii doi ani. Banca Națională a României a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,5% din august 2024. Recomandarea noastră este ca reducerile ratei dobânzii să fie reluate doar atunci când inflația se află pe o traiectorie descendentă clară către țintă.

· După o încetinire a activității economice în 2024 și 2025, estimăm o revenire a creșterii PIB-ului la 1% în acest an și la 2,2% anul viitor.

· Expansiunea fiscală din 2015 a condus la o creștere a deficitului bugetar, care a atins un vârf de 9,3% din PIB în 2024, iar datoria publică, conform definiției din Tratatul de la Maastricht, este estimată să crească la 61,5% din PIB în acest an.

Pe baza parametrilor actuali, datoria publică este estimată să ajungă la 109% din PIB până în 2040, inclusiv din cauza creșterii costurilor generate de îmbătrânirea populației. Prin urmare, continuarea consolidării fiscale și după acest an este necesară, iar noi estimăm că acest lucru ar ajuta la menținerea datoriei publice la aproximativ același nivel în 2040 ca și în prezent.

· Îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice este esențială pentru asigurarea sustenabilității fiscale. Cheltuielile guvernamentale au crescut rapid, de la 36% din PIB în 2014 la 44% în 2024, în timp ce veniturile au rămas aproximativ la același nivel.

· Revizuirea cheltuielilor și consolidarea bugetării bazate pe performanță, integrate sistematic în procesul bugetar, ar contribui la identificarea economiilor și la redirecționarea fondurilor publice acolo unde sunt cele mai eficiente.

· Pe partea de venituri, optimizarea veniturilor fiscale ar crea spațiu pentru a face față presiunilor asupra cheltuielilor în domeniile apărării, sănătății, digitalizării și adaptării/atenuării schimbărilor climatice.

Veniturile fiscale în România– de 28% din PIB în 2024 – sunt sub media OCDE, de 34%.

Măsurile fiscale recente, inclusiv eliminarea treptată a scutirilor și reducerilor de impozit pe venit pentru angajații din sectoarele construcțiilor, agriculturii, industriei alimentare și software, au reprezentat pași în direcția corectă.

Cu toate acestea, decalajul de conformare la plata TVA al României – adică diferența dintre ceea ce contribuabilii ar trebui să plătească și ceea ce plătesc efectiv în practică, respectiv o estimare a părții din venituri care ar putea fi colectată în cazul unei conformări integrale – este mai mare decât în toate celelalte state din UE. Există, așadar, mult de lucru în acest domeniu. Este o chestiune atât de echitate, cât și de capacitate fiscală.

Utilizarea mai intensă a instrumentelor digitale și a controalelor fiscale bazate pe analiză de risc ar oferi oportunități suplimentare pentru creșterea eficienței colectării veniturilor fiscale, limitând în același timp practicile economice informale.

· România a făcut progrese semnificative în simplificarea și digitalizarea procedurilor de înregistrare a firmelor, însă sunt necesare îmbunătățiri suplimentare pentru a stimula dinamismul mediului de afaceri.

· Rata de înscriere în învățământul preșcolar, primar și secundar este semnificativ mai mică în România decât în media țărilor OCDE.

Elevii români obțin scoruri mai scăzute la matematică și științe comparativ cu media țărilor membre Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, conform standardelor PISA,  Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor al OECD.

Formarea mai bună a profesorilor, modernizarea curriculumului cu un accent mai puternic pe competențele digitale și modernizarea infrastructurii școlare ar ajuta la îmbunătățirea rezultatelor în învățare.

În al treilea rând, creșterea participării la forța de muncă.

· Populația de vârstă activă a României a scăzut de la 13,4 milioane în anii 90 la 11,1 milioane în 2024. Există o migrație semnificativă și, bineînțeles, un impact economic și social al îmbătrânirii populației. Se estimează că populația aflată în vârstă activă din România va continua să scadă, până la 8,5 milioane până în 2050. De aceea este nevoie de o strategie cuprinzătoare pentru a crește participarea forței de muncă și în rândul tuturor lucrătorilor, al femeilor și al tinerilor.

· Rata de ocupare pentru persoanele de 60-64 de ani este de 36% în România – comparativ cu 56% în media OECD, în 2024.

· Reforma recentă a sistemului de pensii, care leagă vârsta de pensionare de speranța de viață, va contribui la încurajarea unei perioade mai lungi de activitate profesională.

În paralel, îmbătrânirea sănătoasă poate ajuta lucrătorii să rămână productivi și angajați pentru mai mult timp.

· În 2023, un adult de 50 de ani se putea aștepta la încă 13 ani de viață sănătoasă în România, semnificativ sub 19 ani în media țărilor din Uniunea Europeană.

Consolidarea rolului preventiv al medicilor de familie și îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate de calitate pentru grupurile vulnerabile ar crește eficiența sistemului de sănătate.

Stilul de viață sănătos ar putea fi susținut prin reglementări mai stricte și prin taxe mai mari pentru alcool, tutun și alimente nesănătoase.

· Sprijinirea tinerilor în intrarea pe piața muncii este cheia pentru a crește ocuparea generală și a îmbunătăți oportunitățile de angajare pe întreaga durată a vieții profesionale.

În 2024, 20% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani nu erau angajați, nu participau la educație sau formare, comparativ cu 13% în media OECD. Trebuie să acordați atenție integrării acestei categorii fie într-o formă de educație, fie în câmpul muncii.

Programele de învățământ profesional ar putea fi consolidate prin creșterea relevanței lor pentru piața muncii, în parteneriat cu mediul de afaceri.

Politicile active pe piața muncii, mai eficiente, inclusiv o mai bună identificare a tinerilor inactivi și acces la formare profesională relevantă pentru locurile de muncă ar sprijini suplimentar ocuparea tinerilor.