Bdul Traian, Bloc 23, Ap. 9
Baia Mare, România
0362-401.331; 0362-401.332
office@gazetademaramures.ro
Luni , 19 Ianuarie , 2026

Proteste puternice în Iran. Începutul sfârșitului pentru regimul islamist

de Nicolae Teremtus

Iranul se confruntă cu un val de proteste fără precedent pe fondul unei crize economice severe, al unei represiuni interne brutale și al unor avertismente tot mai dure venite din partea Statelor Unite. Deși se bazează pe un aparat de securitate încă intact, regimul teocratic de la Teheran se află într-un moment de vulnerabilitate istorică.

Regimul iranian a declanșat o represiune violentă asupra protestelor de amploare, care au adus țara în pragul unei posibile schimbări majore. În fața manifestațiilor tot mai extinse, autoritățile încearcă să-și asigure supraviețuirea politică prin forță. Peste 500 de protestatari și 50 de membri ai forțelor de securitate au fost uciși, iar alte 10.600 de persoane au fost arestate, potrivit datelor furnizate de către „Human Rights Activists News Agency”, organizație cu sediul în Statele Unite. Alte organizații umanitare vorbesc însă despre peste 6.000 de morți, până în momentul de față.

Deși liderii religioși ai Iranului au mai trecut de-a lungul timpului prin valuri masive de proteste, presiunea actuală este una fără precedent. Mișcarea de opoziție, aflată într-o continuă expansiune, cere acum schimbări substanțiale și pune sub semnul întrebării însăși existența regimului aflat la putere de decenii. Inițial, protestele au fost alimentate de nemulțumiri economice, însă ele s-au transformat rapid într-o revoltă generalizată împotriva regimului islamic. Protestatarii vorbesc despre o proastă administrare sistemică, despre corupție și represiune și cer dispariția Republicii Islamice.

De-a lungul anilor, Iranul a traversat mai multe valuri de proteste, care au produs însă puține schimbări sociale sau politice reale. De această dată, însă, nemulțumirea publică atinge cote tot mai ridicate, pe fondul nemulțumirilor tot mai mari și al nerăbdării crescânde existente în rândul populației. De la preluarea puterii în 1989 – la un deceniu după revoluția care l-a înlăturat pe șahul autoritar sprijinit de SUA și a dus la instaurarea Republicii Islamice – liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a reușit să depășească numeroase crize politice și de securitate. Deși Khamenei se bucură încă de sprijinul unor loialiști și al instituțiilor statului, politicile sale represive au dus la o erodare constantă a susținerii populare. Iranul a pierdut, de asemenea, un aliat-cheie în decembrie 2024, atunci când președintele sirian, Bashar al-Assad, a fost înlăturat de la putere. De asemenea, regimul a impus întreruperi masive ale serviciilor de internet și telefonie, limitând accesul la informații și vizibilitatea asupra situației reale din teren. O reacție excesiv de dură din partea autorităților ar putea expune regimul unei reacții ferme din partea Statelor Unite și a aliaților acestora.  La începutul lunii, președintele Donald Trump a avertizat că SUA sunt „gata de acțiune”, dacă Iranul va ucide protestatari pașnici.

 

Iranul este una dintre cele mai vechi civilizații din lume, aici istoria întinzându-se pe mai bine de 5.000 de ani, din vremea marilor imperii persane până în prezent. Situat în Asia Occidentală, Iranul impresionează prin contraste puternice: de la deșerturi arzătoare, la munți înalți acoperiți de zăpadă, de la orașe moderne la centre istorice pline de simboluri și spiritualitate.

Cu o populație de aproximativ 93 de milioane de locuitori, Iranul are ca limbă oficială persana (farsi), o suprafață de circa 1.648.000 km², iar capitala sa este Teheranul. Moneda națională este rialul iranian.

Moștenirea istorică este unul dintre cele mai puternice atuuri ale țării. Ruinele de la Persepolis amintesc de gloria Imperiului Persan, iar poeți precum Hafez sau Rumi au influențat profund cultura universală. Pe plan natural, Iranul oferă peisaje spectaculoase, de la deșertul Lut – unul dintre cele mai fierbinți locuri de pe Pământ – până la Munții Alborz.