Primarii, față în față cu premierul Bolojan. Grevă de avertisment în peste 1.500 de primării: edilii cer clarificări, Guvernul susține reforma administrativă

Premierul Ilie Bolojan și președintele PSD Sorin Grindeanu au participat marți, 10 februarie, la o dezbatere cu primarii din țară, organizată la Palatul Parlamentului de Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România. Ședința a început în paralel cu greva de avertisment în care, timp de două ore, aproximativ 20.000 de angajați din peste 1.500 de primării din țară au protestat pe fondul nemulțumirilor legate de reforma Guvernului Bolojan. Funcționarii se tem de pierderea locurilor de muncă și critică nivelul scăzut al salariilor.

         În acest climat tensionat, întâlnirea cu premierul nu a fost una protocolară. Edilii au venit la discuții hotărâți să schimbe unele măsuri propuse de Guvern privind reforma administrativă, pe care aceștia o consideră grăbită și insuficient fundamentată în raport cu realitățile din teritoriu.

În acest context, primarii au pregătit pentru întâlnire o listă amplă de revendicări și soluții.

„Noi am venit cu 81 de puncte într-o agendă a comunelor. Bineînțeles, nu sunt neapărat acumulări ale anului acesta, dar avem toată convingerea că o parte din ele, dacă va fi un pic de bunăvoință, se vor materializa”, a spus Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România – ACoR.

Acesta a mai subliniat faptul că protestul angajaților din primării are ca scop și protejarea intereselor comunităților rurale. „Nu luptăm la nivel local pentru noi, luptăm pentru binele locuitorilor din satele României”, adăugând că, în opinia sa, premierul Bolojan vrea să desființeze satele.

Premierul invocă deficitul bugetar

Ilie Bolojan a declarat că, în lipsa unor măsuri de eficientizare a administrației publice locale, se va ajunge la reducerea numărului de comune și că acest lucru este doar o chestiune de timp.

„Cred că anul trecut și anul acesta vor fi niște ani determinanți pentru administrația publică locală, pentru că avem două posibilități: să dovedim cu toții - și aici nu e o problemă a unui premier, ci a întregii administrații - că, în actualele structuri putem fi mai performanți, mai eficienți și putem funcționa cu cheltuieli mai mici; sau, dacă nu vom reuși acest lucru, este doar o problemă de timp, până în 2028, până după alegerile care vor veni, când se va ajunge, într-o formă sau alta, la o reformă a administrației, ceea ce va însemna reducerea numărului de comune, fuziuni și așa mai departe. Deci, ori lucrăm împreună să facem administrația mai eficientă în actualele cadre, ori este doar o problemă de timp până vom ajunge acolo”, a spus premierul, în cadrul Adunării Generale a Asociației Comunelor din România.

Acesta a mai subliniat faptul că România se confruntă cu un deficit bugetar foarte mare, pe care Guvernul s-a angajat să îl corecteze.

„Capacitatea guvernelor de a crește transferurile către autoritățile locale este foarte scăzută, indiferent cine este premier și indiferent ce coaliție vom avea în România în anii următori. Asta pentru că suntem în situația în care, dacă facem niște comparații cu administrațiile din celelalte țări ale UE, trebuie să înțelegem că avem niște indicatori care, pentru orice om rațional, ar trebui să ne pună pe gânduri. În România, majoritatea sumelor pe care le folosește administrația locală provin din transferuri de la bugetul de stat. Este vorba de aproximativ 80%, față de ceea ce se întâmplă în UE, unde media este de aproximativ 50%”, a transmis Bolojan.

Însă, când premierul Ilie Bolojan a declarat că 80% din banii primăriilor din România vin de la bugetul de stat, mai mulți primari din sală l-au contrazis și au strigat: „Nu e adevărat!”.  

Ce susține PSD

Pe de altă parte, președintele PSD, Sorin Grindeanu, prezent la ședința cu primarii, a afirmat că disponibilizările nu înseamnă reformă. 

„Restructurările sunt necesare acolo unde schemele au fost supraîncărcate, dar majoritatea ați făcut reducerile pe care le puteați face. Nu puteam fi de acord cu tăierile paușale care dădeau bine pe hârtie, dar se traduceau prin costuri mai mari pentru bunuri și servicii prin externalizare. Aceste lucruri nu înseamnă reformă, ci măsuri în administrația publică locală.

Indiferent cât vor încerca unii viteji să minimizeze sacrificiul pe acest altar al reformei, eu vă spun deschis: acest pachet a fost negociat și închis de vreo 2-3 luni și va merge înainte, dar în condiții corecte.

În primul rând, măsurile vor viza și administrația publică centrală. E absolut incorect ca efortul să fie pus doar pe administrația locală, de unde s-a tot tăiat de-a lungul timpului”, a spus Grindeanu.

Totodată, președintele PSD a dat asigurări că prin pachetul de măsuri al guvernului pentru diminuarea cheltuielilor, fondurile destinate comunelor nu vor fi afectate. 

„Un alt lucru important, și îl spun ferm, este că nimeni nu se va atinge de fondurile destinate comunelor. Din discuțiile cu partenerii de guvernare, punctul nostru de vedere a fost înțeles. Înghețarea investițiilor ar fi un lucru de sabotaj economic și social.

Investițiile din PNDL și Anghel Saligny trebuie să continue și în 2026.

Va trebui să asigurăm și sunt convins că va fi făcut în 2026, plata la zi a facturilor.

Da, anul acesta, în prima jumătate, trebuie să asigurăm finanțarea pentru proiectele existente, dar mai ales pentru finalizarea PNRR.

Din punctul de vedere al meu și al nostru, toți banii din taxele și impozitele locale trebuie să rămână la dumneavoastră iar banii trebuie folosiți în investițiile locale”, a mai transmis Grindeanu.

Ce i-a mai transmis președintele ACoR premierului Bolojan  

Emil Drăghici, președintele ACoR, i-a transmis premierului Ilie Bolojan: N-ați făcut altceva decât să ne împachetați rând pe rând!

Acesta a mai făcut câteva referiri la discursul premierului. „V-aţi raportat de câteva ori la ceea ce este în Uniunea Europeană. Dar de ce nu aţi spus niciodată care este nivelul de salarizare în România? Care este nivelul salarizării celor proşti de la comune faţă de cei de la oraşe, care fac aceeaşi treabă? Aţi folosit, de când aţi devenit prim-ministru, cuvântul pachet. E furat din limbajul Comisiei Europene. La noi sunt proiecte, potrivit Constituției. Dar bănuiesc că l-aţi numit pachet, pentru că nu aţi făcut nimic altceva decât să ne împachetați rând pe rând cu fiecare din acesta”, a declarat Emil Drăghici, care a precizat că va transmite premierului cele 81 de puncte de pe agenda asociației.

Ilie Bolojan i-a răspuns și a afirmat că nivelul salarizării în administrația publică locală este mai mic decât cel din UE.

„Este adevărat ca procent din salarizare, din cheltuieli, suntem uşor mai reduşi faţă de cheltuielile de salarizare din media UE, dar nu mult. Asta pentru că într-adevăr nivelul salarizării în administrația publică locală din România este mult mai mic decât cel din UE, ca salariu mediu”, a spus premierul.

Drăghici a mai precizat că taxele locale trebuiau crescute într-un mod raţional.

„Am prevăzut un punct pentru creșterea natalității. Măsurile luate conduc din nou la izgonirea tinerilor din România către alte state. Cine îşi doreşte treaba asta? De abia începuse încet, încet un echilibru. Referitor la impozitele şi taxele locale, aveţi dreptate, dar luna decembrie este una a cadourilor. Trebuie să fie făcută în mai, iunie, astfel încât să se facă calculele necesare şi aplicațiile informatice, dar Guvernul se străduiește în luna cadourile să dea un cadou prin care scoate banii din buzunarul oamenilor pe mâna primarilor, ăia mulți şi proști. S-a spus, şi nu de puţine ori, că primarii au mărit. Ce să mărească primarii, vai de capul nostru? Sunt pentru că trebuiau mărite, dar mărite un pic rațional”, a explicat preşedintele Asociaţiei Comunelor din România.

Bolojan a afirmat că măsurile adoptate nu sunt tocmai populare și că era bine dacă puteau fi adoptate din timp.

„E adevărat măsurile de ajustare nu sunt nişte măsuri populare, ele au nişte efecte pe care nu le putem evita, au un efect de contracție economică. Asta este realitatea. Gândiţi-vă la o familie care cheltuie mult mai mult decât îşi poate permite ca să îşi poată rambursa apoi datoriile pentru că nimeni nu îi acordă împrumuturi, nu are ce să facă decât să strângă şurubul. Ăsta este adevărul. Nu s-a inventat nicăieri să corectezi asemenea deficite în care toată lumea să fie fericită. E clar că aceşti ani, anul trecut, anul acesta nu sunt nişte ani perfecţi”, a declarat premierul Bolojan.

Problemele naționale, eclipsate de controversa legată de ceasul de lux al primarului din Fărcașa

Într-o perioadă de incertitudine și cu mari probleme economice, ziua întâlnirii edililor cu premierul a fost eclipsată de o știre care a captat atenția jurnaliștilor: primarul comunei Fărcașa, Maramureș, a purtat un ceas de lux la întâlnirea ACoR cu premierul Bolojan și cu președintele PSD, Sorin Grindeanu. Deși primarul Ioan Stegeran a declarat că a achiziționat ceasul din fonduri proprii, deținând împreună cu familia sa o afacere de succes, evenimentul a generat controverse și a mutat discuția din jurul reformei administrative și al nemulțumirilor aleșilor locali spre o dezbatere despre sursa ceasului pe care primarul comunei maramureșene îl deține.

Într-o postare pe social media, mai exact pe pagina de Facebook a comunei Fărcașa, au fost făcute o serie de precizări:

„Primarul comunei Fărcașa, Ioan Stegeran, între prejudecăți naționale și performanță locală

O adevărată furtună mediatică s-a declanșat în cursul zilei de marți, 10 februarie, în urma ședinței prilejuite de Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România, eveniment la care au participat aproximativ 500 de primari din întreaga țară.

Motivul?

Apariția primarului comunei Fărcașa, Ioan Stegeran, purtând la mână un ceas de lux, despre care unele televiziuni centrale s-au grăbit să afirme că ar avea o valoare cuprinsă între 30.000 și 50.000 de euro.

De aici și până la isteria specifică unor abordări superficiale n-a fost decât un pas. Fără documentare, fără context, fără verificări, s-a pornit pe bine-cunoscutul drum al suspiciunii: «toți primarii fură», «doar așa pot avea bunuri de lux», «sigur sunt bani publici». O generalizare periculoasă, nedreaptă și, în acest caz, complet falsă.

Ceea ce nu au știut sau au ignorat deliberat comentatorii de ocazie este faptul că primarul comunei Fărcașa nu este un om care trăiește exclusiv din funcția publică. Ioan Stegeran a construit, împreună cu familia sa, o afacere de succes, solidă și profitabilă, cu mult înainte ca subiectul ceasului să devină o temă de breaking news. Bunurile de valoare pe care le deține – fie că vorbim de ceasuri, mașini sau alte investiții – sunt achiziționate din bani munciți, declarați și obținuți legal, nu din bugetul public.

Într-o Românie în care inițiativa privată este constant invocată, dar rar respectată, faptul că un ales local reușește să îmbine administrația publică eficientă cu succesul în mediul privat pare, paradoxal, să devină o vină.

Poate cel mai grăitor argument împotriva tuturor insinuărilor este realitatea de pe teren: șapte mandate consecutive de primar. Într-o comună unde oamenii se cunosc, unde votul nu se dă la televizor, ci la urnă, în funcție de ceea ce vezi zi de zi, o asemenea performanță spune totul despre nivelul de încredere pe care comunitatea îl are în edilul său.

Șapte mandate nu se câștigă din suspiciuni, ci din rezultate.

Iar comuna Fărcașa nu este un simplu punct pe hartă. Este, astăzi, una dintre cele mai dezvoltate comune din județ.

O comună-model, construită pas cu pas

Sub administrația primarului Ioan Stegeran, Fărcașa a cunoscut o dezvoltare constantă și vizibilă:

Toate utilitățile sunt funcționale;

Peste 2.000 de locuri de muncă la o populație de aproximativ 4.100 de locuitori;

Școală modernă, săli de sport, stadion și bazin de înot;

Blocuri ANL cu peste 100 de apartamente;

Grădinițe și creșă pentru cei mai mici membri ai comunității;

Unitate de pompieri și SMURD, Centru Medical de Permanență;

Uzină de apă și stație de epurare;

Terenuri de joacă pentru copii în toate satele comunei.

Toate aceste investiții nu sunt simple promisiuni electorale, ci realități concrete, care contribuie zilnic la bunăstarea și confortul locuitorilor.

Mai puțină isterie, mai multă informare.

Într-o concluzie firească, poate că cei care „nu mai pot dormi” din cauza ceasului purtat de primarul din Fărcașa ar trebui să privească, înainte de toate, rezultatele. Să se informeze. Să compare. Și, mai ales, să înțeleagă că prosperitatea personală nu este, automat, sinonimă cu furtul.

Există și administrație performantă, există și muncă cinstită, există și lideri locali care demonstrează că dezvoltarea unei comunități și succesul personal pot merge mână în mână. Fărcașa este dovada vie a acestui lucru, iar primarul ei – dincolo de ceasuri și titluri senzaționaliste – rămâne un exemplu de continuitate, viziune și eficiență administrativă”, se arată în postarea publicată a doua zi după întâlnirea ACoR.

Acest lucru scoate la iveală faptul că, în spațiul public românesc, dezbaterea de fond este adesea înlocuită de spectacolul controverselor. În timp ce aleșii locali avertizau Guvernul asupra efectelor negative pe care măsurile cuprinse în reforma administrativă le va avea asupra serviciilor publice, atenția a fost absorbită de un ceas, care prea ușor a fost transformat în subiectul zilei și a deviat atenția presei și a publicului de la ceea ce contează cu adevărat: oameni care vor rămâne fără locuri de muncă, deficit bugetar foarte mare, nivel de trai tot mai scăzut și alte măsuri de austeritate pentru cetățeanul simplu.

În esență, episodul „ceasului de lux” a devenit un ecran mediatic care a estompat miza reală a zilei: dialogul tensionat dintre Guvern și reprezentanții comunelor, într-un moment economic complicat. Iar aceasta este concluzia cea mai relevantă: problemele reale rămân nerezolvate, iar atenția spațiului public poate fi foarte ușor deturnată de la ceea ce contează cu adevărat.

Când va fi adoptată reforma administrației

Ilie Bolojan a declarat că pachetul de măsuri privind reforma administrației ar trebui adoptat cel mai târziu săptămâna viitoare.

„Acest pachet pentru administrație, pe care ar trebui ca, săptămâna viitoare cel târziu, să îl adoptăm, aduce niște lucruri foarte importante. În primul rând, vă întărește foarte mult capacitatea de a vă exercita mandatul pe care vi l-au încredințat cetățenii în fiecare localitate. Sunt foarte multe măsuri bune care vă întăresc capacitatea de a planifica, de a face disciplină în construcții, de a încasa impozite şi taxe, de a genera politici publice, pentru că de această capacitate va depinde schimbarea României”, a spus Bolojan la Adunarea Generală a ACoR de săptămâna aceasta.

Reforma administrației, contestată în toată țara

În ansamblu, întâlnirea dintre primari și premier a scos la suprafață o tensiune reală, generată de nevoia de reformă și temerile administrației locale privind consecințele pe care aceasta le va avea pe termen lung atât asupra serviciilor publice, a proiectelor de dezvoltare a comunităților locale, cât și asupra angajaților din primării.

Protestele din cele peste 1.500 de primării arată că nemulțumirea nu este izolată, iar în același timp Guvernul este pus între asumarea fermă a reformei și deschiderea către modificări și dialog cu reprezentanții administrațiilor publice locale din teritoriu.

În final, rămâne întrebarea: va reuși Guvernul să implementeze ferm reforma administrației locale sau va continua să amâne deciziile, așa cum s-a întâmplat până acum, în timp ce alte măsuri de austeritate sunt adoptate rapid și fără opoziție?

Alexandra CRISTIAN