Parlamentul a intrat în sesiune extraordinară pentru jaloanele din PNRR.

În plină vacanță parlamentară, senatorii și deputații au fost convocați pentru o sesiune parlamentară extraordinară, care s-a desfășurat în perioada 27-31 iulie. Senatul și Camera Deputaților s-au reunit pentru a adopta mai multe proiecte legislative de care depinde îndeplinirea unor jaloane asumate prin PNRR, astfel încât să încerce să salveze, pe ultima sută de metri, banii europeni pe care România îi mai are de încasat, dar și pentru adoptarea unor măsuri cu impact imediat asupra populației.

Din PNRR au fost dezbătute și votate cinci din cele șase legi restante: legea privind modificarea Codului Administrativ, legea privind sistemul de recompensare a performanței pentru angajații din ANAF și ai Autorității Vamale, legea privind decarbonizarea, Codul Urbanismului, Legea integrității. De asemenea, a fost votat și acordul de împrumut SAFE dintre România și Uniunea Europeană.

Au fost votate și proiectele privind amânarea majorării TVA pentru locuințe la 21% până la 30 septembrie, pentru deblocarea posturilor din sănătate, pentru prelungirea mecanismului de compensare a prețului la carburanți și pentru deblocarea primei de 1500 de lei din educație.

Sesiunea extraordinară s-a desfășurat în format hibrid, iar cele două Camere au lucrat atât în plen, cât și în comisii pentru adoptarea proiectelor.

Sorin Grindeanu: „PSD va vota după un singur criteriu: dacă servește sau nu interesului României şi al românilor”

La începutul sesiunii extraordinare a Parlamentului, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că social-democraţii susţin reformele necesare, dar nu vor vota niciodată proiecte care „favorizează interese de partid sau îi pun pe români să plătească preţul incompetenţei altora”.

„Sesiunea extraordinară a Parlamentului trebuie să corecteze neputința şi întârzierile nepermise ale actualei puteri în atragerea banilor din PNRR. Parlamentul trebuie să rezolve multe situații urgente ale românilor ce sunt ignorate de prim-ministrul demis. Românii ne-au trimis să-i reprezentăm. De aceea, PSD nu este un partid care spune «da» automat. Nu vom gira greșelile lui Bolojan şi nici nu vom vota sub presiune. PSD va vota după un singur criteriu: dacă servește sau nu interesului României şi al românilor. Susținem reformele necesare, dar nu vom vota niciodată proiecte care slăbesc instituțiile statului, favorizează interese de partid sau îi pun pe români să plătească prețul incompetenței altora”, a transmis Sorin Grindeanu.

El a mai spus că PSD va susține:

·        legea privind recompensarea performanței angajaților din ANAF şi Autoritatea Vamală;

·        legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire şi răcire, în forma care include amendamentele depuse de PSD şi UDMR;

·        Codul Urbanismului, cu respectarea rezultatului referendumului din București, astfel încât competența privind autorizațiile de construire să fie transferată Primăriei Capitalei începând cu mandatul următor.

Undă verde pentru angajările din sănătate

Potrivit amendamentului aprobat în această sesiune parlamentară, la proiectul de lege pentru modificarea art. 652 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, angajările din sănătate au fost deblocate.

Mai exact, 6.850,75 de posturi vacante din sistemul sanitar vor putea fi ocupate prin concurs. Acestea sunt distribuite astfel: ​

- 6.452 de posturi pentru spitalele finanțate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS);

- ​398,75 de posturi pentru Serviciile de Ambulanță Județene (SAJ).

Posturile vacante deblocate sunt pentru:  2.593 de posturi pentru asistenți medicali; 2.567 de posturi pentru personal medical auxiliar (infirmiere, brancardieri etc.); 1.433,75 de posturi pentru medici; 257 de posturi pentru farmaciști, biologi, biochimiști şi fizicieni.

Numărul posturilor vacante care vor fi scoase la concurs au fost stabilite în baza unei analize realizate de Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, fundamentată pe doi indicatori: gradul de ocupare a paturilor din unitățile sanitare și ponderea cheltuielilor de personal în raport cu cheltuielile totale realizate de unitatea sanitară în anul 2025. Cu toate acestea, numărul posturilor deblocate este mai mic cu aproximativ 1.000 față de solicitarea inițială prin memorandum.

„Având în vedere cele două criterii, Guvernul a aprobat în această seară deblocarea a 6.850 de posturi, iar aproximativ 2.000 dintre ele au fost transferate, față de prima propunere de memorandum, spre spitalele din reședințele de județ, spre spitalele din centrele universitare și spre spitalele care oferă servicii de înaltă calitate și unde există o presiune astăzi”, a transmis premierul interimar Ilie Bolojan, într-o conferință de presă susținută la finalul ședinței extraordinare de Guvern.

Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a declarat că măsura este necesară pentru asigurarea actului medical în spitalele din țară. „Aprobarea acestui Memorandum reprezintă un pas important pentru echilibrarea resursei umane din sistemul de sănătate și pentru asigurarea continuității actului medical în unitățile sanitare. Este o măsură necesară, însă demersurile pentru susținerea personalului medical și pentru eficientizarea sistemului sanitar trebuie continuate de o manieră predictibilă și fermă”, a transmis ministrul Sănătății.

Prin urmare, decizia adoptată marți le permite spitalelor și serviciilor de ambulanță să demareze procedurile pentru angajările pe locurile vacante.

Acciza pentru carburanți, redusă

Proiectul de lege adoptat pentru reducerea prețului carburanților nu prevede reducerea TVA, însă introduce un mecanism de „acciză dinamică”. Aceasta va putea fi diminuată într-o proporție cuprinsă între 5% și 25%, în funcție de evoluția prețului la pompă și a cotațiilor internaționale ale petrolului. 

„Este pentru prima oară când introducem o formă de acciză dinamică. În funcție de creșterea prețului, aceasta poate să scadă între 5% și 25%. Este o variantă mult mai flexibilă, care ne dă posibilitatea să acționăm în următoarele trei luni de la promulgare, prin hotărâre de Guvern, iar la fiecare două săptămâni Ministerul Finanțelor va analiza cuantumul accizei și va acționa”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, care a precizat că s-a renunțat la reducerea TVA deoarece măsura nu era compatibilă cu legislația europeană.

Mai exact, măsura va institui un mecanism care permite reducerea progresivă a accizei la motorină în situații de criză pe piața carburanților, astfel încât prețul la pompă să poată fi menținut sub pragul de 10 lei pe litru.

„Am căzut de acord asupra unui mecanism prin care vom scădea progresiv acciza la carburanți, cuprins între 5% și 25%, în funcție de modul în care va crește cotația internațională atât la petrolul brut, cât și la tona de motorină.

Va avea un impact de 34 de bani la cotațiile actuale și poate să crească până la 64 de bani, respectiv 84 de bani, dacă va avea loc o creștere cu peste 20% a prețului raportat la perioada anterioară începerii conflictului militar în Orientul Mijlociu. De asemenea, vorbim despre limitarea exporturilor de motorină în statele vecine ale României, la semnătura Ministrului Economiei și Ministrului Energiei și o limitare a adaosului comercial la operatorii din piață cu actualizarea cotei de aproximativ 10% și anume a cotei de inflație”, a transmis fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, inițiatorul propunerii legislative.

Reducerea accizei se va actualiza de două ori pe lună. „În primă fază, la promulgare, vom avea o reducere cu 10%”, a declarat ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare.

Măsurile vor fi aplicate pentru o perioadă de trei luni, până la 31 octombrie, cu posibilitatea prelungirii prin hotărâre de Guvern.

Modul de calcul al reducerilor de prețuri la pompă

La nivelul de azi al prețurilor la motorină, acciza va fi scăzută cu 10%, ceea ce înseamnă o reducere de 34 de bani pentru fiecare litru.

Dacă presiunea din piață crește, mecanismul intervine gradual:

- reducere de 51 de bani/litru (scădere cu 15% a accizei) pentru prețuri între 9,98 -10,42 lei pe litru;

- reducere de 68 de bani/litru (scădere de 20% a accizei) pentru intervalul 10,42 - 10,85 lei/litru;

- reducere de 85 de bani/litru (scădere de 25% a accizei) pentru prețuri la pompă mai mari de 10,85 lei/litru;

Nivelul se stabilește în funcție de evoluția simultană a cotațiilor Platts şi a prețului mediu la pompă, potrivit fostului ministru al Energiei, Bogdan Ivan.

TVA de 9% pentru locuințe

Amendamentul depus de PSD în Parlament pe 21 iulie, care prevede amânarea majorării TVA pentru locuințe la 21%, astfel că cei care au semnat antecontracte pentru cumpărarea unor locuințe, până în 31 iulie 2025, vor putea încheia contractele cu TVA redus de 9% până la 30 septembrie, a fost, de asemenea, adoptat în această sesiune parlamentară.

Această propunere legislativă urmărește rezolvarea problemelor apărute după blocajul sistemului informatic e-Terra al ANCPI, cauzat de un atac cibernetic.

„Ministerul Finanțelor a susținut o soluție limitată, țintită și responsabilă: nu am creat o nouă facilitate fiscală, ci am propus prelungirea termenului cu o perioadă rezonabilă pentru finalizarea tranzacțiilor deja eligibile, astfel încât românii afectați de blocajul ANCPI să nu suporte costuri suplimentare din motive care nu le sunt imputabile. O intervenție punctuală, care protejează cetățenii și, în același timp, păstrează disciplina și predictibilitatea cadrului fiscal.

Prin această prelungire, cumpărătorii eligibili vor avea timpul necesar pentru finalizarea tranzacțiilor și vor putea beneficia în continuare de cota redusă de TVA de 9%, evitând costuri suplimentare generate exclusiv de blocajele administrative”, a scris ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Recompense pentru angajații ANAF și ai Autorității Vamale Române

În această sesiune parlamentară extraordinară, a fost adoptat și proiectul care prevede instituirea unui mecanism anual de recompensare financiară a personalului Agenției Naționale de Administrare Fiscală şi al Autorității Vamale Române, în funcție de încasările suplimentare aduse la bugetul de stat.

Potrivit actului normativ, valoarea totală a recompenselor financiare acordate într-un an calendaristic angajaților ANAF și ai Autorității Vamale Române nu poate depăși 12% din fondul alocat salariilor de bază, prevăzut în bugetele aprobate ale celor două instituții pentru anul respectiv. Sumele vor fi suportate din bugetele proprii ale ANAF și ale Autorității Vamale, în limita a 3% din cuantumul creanțelor stabilite prin titluri rămase definitive prin necontestare sau din cele confirmate de instanță prin hotărâri judecătorești definitive efectiv încasate.

Legea introduce, totodată, un sistem de stimulente financiare destinat personalului care contribuie la identificarea, stabilirea și recuperarea creanțelor rezultate în urma activităților de control fiscal și vamal, măsura având ca scop creșterea eficienței colectării veniturilor la bugetul de stat.

Codul urbanismului, adoptat după 3 ani de la depunere

Un alt proiect de lege important, adoptat în această sesiune parlamentară, este Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor. Deși a fost trimis către Guvern pentru adoptare în Parlament în urmă cu 3 ani, mai exact în aprilie 2023, acesta a rămas blocat mai bine de trei ani în procedura legislativă, iar astăzi este adoptat pe repede-înainte, astfel încât să intre în vigoare până la data finalizării PNRR, respectiv 31 august 2026, în caz contrar, România riscă să piardă fonduri europene de 1,1 miliarde de euro.

Considerat una dintre reformele-cheie asumate prin PNRR, Codul urmărește simplificarea procedurilor de autorizare a construcțiilor, reducerea birocrației și armonizarea legislației din domeniul urbanismului.

Printre beneficiile principale se numără: posibilitatea începerii construcției unei case în mediul rural în termen de 15 zile printr-o simplă notificare (pentru o casă unifamilială, ridicată în mediul rural, cu o suprafață de maximum 150 de metri pătrați și cu un singur nivel, nu va mai fi nevoie de autorizații, dacă aceasta este ridicată pe baza unor proiecte întocmite de un specialist); unele tipuri de construcții vor putea fi construite pe baza unei notificări la primărie – terase, garaje, bucătării de vară, chiar și case de o dimensiune mai mică în mediul rural. Primăria va verifica în planul urbanistic zonal și de detaliu dacă se poate amplasa o astfel de construcție, iar astfel se va elimina procedura de certificat de urbanism și autorizație de construire.

Modificări la Codul Administrativ

Modificările la Codul Administrativ prevăd ca durata mandatului viceprimarului să constituie vechime în muncă şi în specialitatea studiilor absolvite, deoarece în prezent Codul administrativ recunoaște această vechime pentru primar, însă nu şi pentru viceprimar. Și acest proiect face parte din pachetul de legi PNRR.

Noua Lege a integrității: demnitarii, obligați să își declare averea

În urma unui amendament depus de parlamentarii PNL la Legea integrității, demnitarii români vor fi obligați să își declare averile prin depunerea unei declarații publice de interese financiare.

Conform amendamentului, aceste declarații vor deveni publice în termen de maximum 60 de zile de la generarea lor de către Agenția Națională de Integritate, prin platforma e-DAI.

Persoanele obligate să facă publice aceste declarații includ președintele României, parlamentarii, membrii Guvernului și alți demnitari.

Legea salarizării ar putea fi votată într-o altă sesiune extraordinară, la începutul lunii august

După o săptămână de negocieri și discuții, Guvernul nu a obținut acordul sindicatelor, dar nici un acord politic necesar pentru adoptarea Legii salarizării unitare.

Mai mult decât atât, în 28 iulie, Federația Sanitas a declanșat grevă generală pe termen nelimitat în peste 480 de unități sanitare din țară, fiind asigurate urgențele și o treime din activitatea celorlalte secții. Personalul medical din întreaga țară este nemulțumit de legea salarizării, care, susțin ei, le-ar reduce veniturile. Însă, atât premierul interimar, Ilie Bolojan, cât și ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, îi contrazic. Premierul Ilie Bolojan a declarat că această grevă generală din sănătate, prima în ultimii 10 ani, se bazează pe „minciună și dezinformare”. Prim-ministrul, la fel ca ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, susțin că niciun salariu în sectorul public nu va scădea.

Premierul a explicat ce impact ar avea pentru România neadoptarea Legii salarizării.

„În termeni de impact financiar, neadoptarea legii ne aduce o pierdere importantă de bani, 770 de milioane de euro, dar nu faci nicio economie la cheltuielile de salarii. De ce? Pentru că, dacă acest proiect nu se aplică, indiferent de ce guverne vom avea din toamnă, începând cu 1 ianuarie vor fi indexate salariile. O indexare cu o cifră de 7% ne duce exact la această creștere de 12 miliarde. Prin urmare, nu doar că nu vom avea economie, ci nedreptățile care există astăzi vor fi și mai mult potențate”, a explicat premierul interimar.

Pe de altă parte, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a transmis că PSD nu va vota niciodată o lege a salarizării care aduce austeritate şi sărăcește românii.

„Îi transmit lui Ilie Bolojan că PSD nu va vota niciodată o lege a salarizării care aduce austeritate şi sărăcește românii, o lege care distruge atât sistemul de sănătate, cât şi pe cel de educație! Înţeleg că şi-a asumat eșecul actualului proiect pe care n-a reușit să-l finalizeze pentru a fi dezbătut săptămâna viitoare, în sesiune extraordinară. Putem face alte sesiuni, dacă va fi nevoie, însă doar pentru un proiect dezbătut înainte cu toate confederațiile sindicale, într-un dialog social real, nu mimat penibil, ca până acum”, a transmis Grindeanu.

Alexandra CRISTIAN