OUG 52, modificată după valul de nemulțumiri. Ce schimbări a adoptat Guvernul

Alexandra CRISTIAN

În urma tensiunilor generate în coaliția de guvernare de adoptarea Ordonanței de Urgență 52, Guvernul a adus modificări actului normativ care prevedea măsuri de blocare a cheltuielilor primăriilor și consiliilor județene până la sfârșitul anului. Executivul a modificat, în 27 octombrie, amendamentul care a fost adoptat inițial, în 1 octombrie 2025. 

Ordonanța de Urgență nr. 52 din 1 octombrie 2025, adoptată cu scopul de a limita risipa bugetară, a introdus restricții semnificative asupra cheltuielilor autorităților publice locale. Formularea inițială a actului normativ a introdus interdicții privind cheltuielile pentru bunuri și servicii, studii, consultanță, evenimente culturale, publicitate și alte activități considerate de Guvern ca fiind „neesențiale”.

Acest lucru a generat un val de nemulțumiri în rândul primarilor și președinților de consilii județene, care au semnalat că OUG ar bloca activitatea instituțiilor, acestea neputând să mai efectueze plăți pentru reparații curente, activități de funcționare, organizarea de evenimente locale și demararea de proiecte cu finanțare externă. OUG 52 a provocat haos și la Serviciile de Stare Civilă din țară, care, conform măsurilor, nu mai puteau achiziționa formularele de certificate securizate – de naștere și deces - deoarece acestea ar fi fost încadrate la capitolul birotică – cheltuieli blocate temporar.

Prevederile ordonanței au fost criticate și de primarul Craiovei Lia Olguța Vasilescu. „Până la sfârşitul anului, nu mai putem să facem reparaţii. Înseamnă reparaţii de drumuri, de şcoli, de spitale şi aşa mai departe (…) În momentul în care s-a interzis efectiv să se facă reparaţii prin această ordonanţă de urgenţă, noi ajungem în imposibilitatea de a pregăti drumurile pentru iarnă”, a declarat primarul Craiovei după adoptarea ordonanței.

Nici președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, nu a fost de acord cu măsurile prevăzute în OUG 52, declarând că Guvernul a adoptat o ordonanță cu „foarte multe lucruri citite pe bandă şi care vor trebui să fie reparate în cel mai scurt timp, fiindcă altfel vom ajunge la blocaje în administraţia locală”.

Deși premierul Ilie Bolojan a declarat că prevederile OUG 52/2025 nu produc blocaje, doar că în acest an a fost extinsă şi la nivelul administrațiilor locale necesitatea privind aprobarea unui memorandum referitor la cheltuieli, la nicio lună de la adoptare Guvernul a modificat ordonanța.

„Această modificare s-a făcut în fiecare an. Este adevărat că acum Ministerul de Finanțe a propus o măsură care înainte se aplica doar administrației centrale şi a fost extinsă şi pentru administrația locală, care creează o formulă birocratică, prin care dacă vrei să faci anumite cheltuieli, ai nevoie de un memorandum care să fie aprobat, ceea ce, într-adevăr, birocratizează lucrurile. Şi având în vedere că pentru administrația locală ar crea, într-adevăr, o anumită constrângere birocratică, săptămâna viitoare se vor face modificările necesare, în aşa fel încât, păstrând limitările pe care trebuie să le punem în practică în această perioadă, să eliminăm aceste mici constrângeri legate de reparaţii sau de funcționarea normală”, a spus Bolojan la o săptămână după adoptarea ordonanței.

Forma inițială a OUG 52/2025

În forma adoptată la început de octombrie, OUG 52/2025 prevedea blocarea cheltuielilor pentru:

• Bunuri și servicii considerate neesențiale;
• Acțiuni culturale;
• Mobilier (birouri, scaune, dulapuri, rafturi etc.);
• Aparatură birotică (imprimante, copiatoare, faxuri, distrugătoare de documente etc.);
• Telefoane mobile și abonamente suplimentare;
• Autoturisme și combustibil (în afara cazurilor de urgență);
• Tipărituri și publicitate (pliante, broșuri, reclame, campanii media);
• Protocol (mese festive, recepții, cadouri);
• Organizări de evenimente fără finanțare externă;
• Consultanță și expertiză;
• Deplasări interne și externe (cu excepția celor strict obligatorii);
• Studii și documentații neprevăzute de lege;
• Reparații curente.
• De asemenea, pentru demararea oricărei cheltuieli excepționale a fost introdusă necesitatea memorandumurilor de aprobare la nivel de Guvern.

Principalele modificări aduse Ordonanței de Urgență 52, prin reglementările adoptate de Guvern în 27 octombrie

Au fost introduse excepții justificate pentru următoarele categorii de cheltuieli:

- Studii și activitate de consultanță necesare pentru pregătirea proiectelor de investiții și depunerea cererilor de finanțare, inclusiv a celor finanțate din fonduri europene;

-  Activități cultural-artistice și de patrimoniu;

- Cheltuieli aferente asistenței juridice referitoare la arbitrajele și litigiile internaționale;

-  Alte cheltuieli cu impact bugetar redus, dar necesare pentru buna funcționare a unor servicii publice esențiale furnizate de structuri ale administrației centrale, fără a fi necesară aprobarea prin memorandum;

- Medicamente și materialele sanitare, servicii medicale pentru îngrijirea bolnavilor;

- Asigurarea hranei în penitenciare, în instituții de asistență socială și în unități de asistență medico-socială;

- Acțiuni şi programe de sănătate.

„De asemenea, a fost introdus un mecanism flexibil la nivelul autorităților publice locale: în situațiile în care o cheltuială nu poate fi amânată după 1 ianuarie 2026, ordonatorii de credite pot aproba, pe baza unei note justificative, derogări de la limitările impuse de OUG nr. 52/2025, fără a mai fi necesară promovarea unui memorandum în Guvern”, se mai arată în comunicatul Guvernului.

Actul normativ prevede și posibilitatea ca excedentul bugetar local și disponibilitățile din secțiunea de funcționare să poată fi utilizate cu prioritate pentru finanțarea serviciilor sociale.

Mai sunt exceptate de la tăieri bugetare: cheltuielile unităților de învățământ preuniversitar și universitar, cele pentru transmiterea drepturilor de pensie şi asistență socială, cheltuielile generate de intervenții în situații de urgență, cele de menținere a capacității operaționale a structurilor din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, cheltuielile pentru servicii de deszăpezire, cheltuielile cu zilele declarate oficial ale unităților administrativ-teritoriale și pentru alte sărbători publice stabilite prin lege, cheltuielile cu evenimentele ocazionate de sfârșitul de an.

În concluzie, modificarea OUG 52/2025 a venit mai degrabă ca un pas forțat decât ca un gest asumat. După un val de critici din partea primarilor, președinților de consilii județene și chiar a unor lideri din coaliția de guvernare, Guvernul a fost nevoit să revină asupra propriilor măsuri.

Lecția principală care reiese din toată această situație este clară: economia la bugetul de stat nu se face doar prin blocarea primăriilor sau prin punerea presiunii pe cetățeni și pe mediul de afaceri, ci prin eficientizarea aparatului administrativ, eliminarea risipei și direcționarea resurselor acolo unde chiar contează.

Însă, tot ce am văzut anul acesta de la guvernanți a fost o succesiune de decizii grăbite, luate fără o direcție și o strategie clară de reformă bugetară. În loc să se concentreze pe reducerea risipei și pe eficientizarea cheltuielilor publice, guvernanții au preferat calea cea mai ușoară – creșterea taxelor și impozitelor.

De ani de zile, povara fiscală este tot mai mare pentru cetățeni și mediul de afaceri, dar în același timp nu se vede nicio schimbare reală în felul în care sunt cheltuiți banii publici. Instituțiile continuă să funcționeze în același mod, greoi, îngropate în birocrație, fără digitalizare, iar aparatul administrativ rămâne supradimensionat și ineficient. Cu alte cuvinte, s-au cerut tot mai multe resurse de la cetățeni și mediul de afaceri, fără ca statul să dovedească că le gestionează mai bine.

Fără o strategie clară pentru eliminarea risipei și o reformă reală a modului în care sunt folosiți banii publici, orice nouă ordonanță nu va face nimic altceva decât să adâncească problemele grave cu care se confruntă țara noastră.

Astăzi, mai mult ca oricând în ultimii 35 de ani, România are nevoie de viziune și de curaj din partea celor care ne conduc, nu doar de măsuri de suprafață care amână problemele, în loc să le rezolve.