Bdul Traian, Bloc 23, Ap. 9
Baia Mare, România
0362-401.331; 0362-401.332
office@gazetademaramures.ro
Luni , 2 Martie , 2009

O carte dedicata unui poet al suferintei

de Ioan Botis
La Biblioteca Judeteana „Petre Dulfu” a avut loc miercurea trecuta lansarea volumului antologic „Lasati-ma sa putrezesc in lumina!” al poetului Lucian Georgiu, volum aparut la sfarsitul anului trecut la Editura Dokia din Cluj-Napoca. Volumul „Lasati-ma sa putrezesc in lumina!” beneficiaza de un studiu introductiv, o bibliografie selectiva, un glosar si o iconografie realizate de preotul Viorel Thira. Editia este ingrijita de acelasi Viorel Thira, cunoscut in lumea literelor prin lucrarea „Fara personalitati e frig in istorie”, aparut in anul 2007, si prin studiul-postfata din volumul „Doamne, ramai cu noi” al preotului-poet Teodor Ciceu din Rohia. Prefata ce prezinta istoria involburata a unei familii este semnata de Vasile Leschian. Primele incercari poetice ale celui pe care Petre Bellu l-a numit pentru prima data „poetul minerilor” dateaza din perioada liceului. Lucian Georgiu a scris si proza. Se pastreaza schita „Moartea artificierului” (1940) si se pare ca lucra la un roman ce trata viata minerilor, dar manuscrisul romanului a disparut. Revenind la volumul „Lasati-ma sa putrezesc in lumina!” se poate spune ca majoritatea poeziilor sunt dedicate minerilor si vietii mineresti din perioada interbelica. Este o poezie grea, ce foloseste un regim lexical dur, asa cum remarca Valeriu Oros. Beneficiind de o documentare indelungata, cartea este una dedicata unui poet aproape necunoscut si, din acest punct de vedere, ea reprezinta o surpriza pentru multi, fapt remarcat de prof. univ. dr. Roatis Florian. Alaturi de aceste poezii cu tenta sociala, volumul cuprinde si cateva poezii de dragoste, cum sunt cele din Caietul de versuri dedicat de poet sotiei lui. „Cu volumul antologic Lasati-ma sa putrezesc in lumina!, suntem in prezenta unei carti lucrate in timp, cu migala, cu indelungi cautari, care reuseste in final sa puna integral in circulatie creatia acestui poet al minerilor care este Lucian Georgiu”, afirma Stefan Bellu. O scurta biografie a poetului nascut la Stoiceni ne spune ca Lucian Georgiu s-a nascut la 1 mai 1912 la Stoiceni, in Tara Lapusului. Mama sa, Veturia, era fiica doctorului Alexandru Colceriu din Copalnic Manastur, iar tatal sau, Mihail Georgiu, preot si invatator, era din Chiuesti, judetul Cluj. Lucian Georgiu a terminat clasele primare la Galatii Bistritei, dupa care a urmat cursurile Liceului Alexandru Odobescu si Liceului sasesc, ambele din Bistrita. Arestat de catre jandarmii maghiari, a fost expulzat in Romania. O vreme a lucrat ca ziarist in Bucuresti. A incercat sa fie primit in aviatie, dar a fost respins. Absolvent al Scolii de conducatori tehnici si metalurgi din Baia Mare, Lucian Georgiu a lucrat in mai multe mine: Altan Tepe, Anina, Brad, Cozia, Craciunesti, Drenova, Gura Barza, Musariu si Ruda. In 1941, Lucian Georgiu s-a casatorit cu profesoara de stiinte naturale Florica Hubian din Orsova. Din anul 1944 si pana in 1946, Lucian Georgiu a fost primul presedinte al Apararii patriotice din Bistrita, iar apoi notar la Galatii Bistritei si Corvinesti. Dupa alegerile din 1946 a fost prim-pretor al plasei centrale din Bistrita. Desi bolnav de ftizie, in iarna anului 1947 si-a reluat postul de conducator tehnic minier la mina Gura Barza. A fost victima unui accident grav si a fost internat in spitalul din Brad. La 1 iunie 1948, poetul a parasit spitalul din Brad si s-a intors la Galatii Bistritei. Boala de care suferea s-a agrav brusc, Lucian Georgiu murind la 20 august 1948, in varsta de abia 36 de ani. A fost inmormantat in cimitirul din Galatii Bistritei. Ioan BOTIS