„Nord Literar” - 268

A apărut numărul 268 al revistei de cultură „Nord Literar”. Sunt douăzeci de pagini de critică, poezie, proză, eseu, actualitate literară, în această publicație lunară care poartă girul Uniunii Scriitorilor din România.

Irina Petraș evocă în eseul său două momente de istorie literară, având în centrul lor „Colecția Akademos” și „Colocviile Transilvaniei”. Pornind de la revoltele tinerilor din Parisul anilor 1968, Ion Papuc aduce în discuție interdicțiile și diversele lor nuanțe.

Gheorghe Glodeanu propune o invitație la lectura unei cărți cu un titlu seducător „Bestiaire des monstres féminins” având ca autoare pe Dominique Lanni și Aurore Petrilli.

O poezie care „ne îmbie să călătorim prin noi înșine către adevărul propriu” este cea a poetului Andreas Wellman, despre care scrie Delia Muntean.

Volumul de note de lectură „Sertarul cu lucruri bune” al Iuliei Anamaria Ghidiu este prezentat de Dumitru Cerna.

George Vigdor, un poet care „nu mai ironizează realitatea, ci o deplânge cu luciditate”, a publicat un nou volum, „Blestemul fragmentului”, pe care îl analizează critic Daniela Sitar-Tăut. Autoarea prezintă, de asemenea, lansarea de carte „Viața lui Bacovia. Mai bine singuratic și uitat” a lui Alexandru Buican, eveniment care a avut loc la Muzeul Național al Literaturii Române.

Tot despre un volum de poezie, apărut în acest an, „Doar împreună. Alte sigilii” al lui Gheorghe Mihai Bârlea, este vorba în cronica lui Mircea Popa.

Pagina „Orfeu”, precum și parodia lui Lucian Perța îi sunt dedicate lui Ioan Dragoș. Poetul, care de curând a împlinit 70 de ani, este portretizat de Gheorghe Pârja.

Ovidiu Pecican continuă ciclul „Un pretendent valah la Curțile Europei” la pagina „Avalon”.

Dana Buzura-Gagniuc conturează actualitatea literară, oprindu-se cu precădere asupra apariției volumului „Timpul învins” a poetului român din Biserica Albă, Gheorghe Moiș.

În pagina dedicată interpretărilor, sunt prezentate două volume. Valentin Talpalaru - despre „Raiduri prin cultură”, al lui Marius-Adrian Nicoară, iar Cristina-Anișoara Zainea - despre „Cartea lui Cezar” a Angelei Martin.

Sunt 175 de ani de la nașterea Veronicăi Micle, prilej cu care Constantin Cubleșan evocă personalitatea poetei.

Personalitatea lui Ioan Alexandru la „un sfert de veac de veșnicie” este evocată de Gheorghe Pârja, care prezintă și evenimentul de lansare al revistei „Nord Literar” la Cernăuți.

Flaviu Claudiu Mihali conturează jurnalul călătoriei unui grup de poeți români la Festivalul Internațional de Poezie „Drumuri de spice” – Uzdin.

Raluca Hășmășan consideră volumul „De veghe la hotarul limbii române” al Deliei Muntean, apărut de curând, un demers necesar și responsabil de recuperare a unui segment esențial al istoriei noastre literare, care vizează literatura română din Serbia.

Dan Anghelescu semnează cronica muzicală dedicată celei de-a 27-a ediții a Festivalului Internațional „George Enescu”.

Pagina de proză cuprinde un fragment din volumul în curs de apariție „Drumul evreilor” al lui Nicoară Mihali, iar în cea dedicată poeziei se pot citi versuri de Remus-Valeriu Giorgioni și de Nicolae Scheianu.

Antropologul Ana-Cristina Irian vorbește despre gătit ca formă de memorie și deopotrivă ca gest cultural și emoțional.

Câteva poezii din volumul „Loreley” al lui Heinz-Uwe Haus sunt traduse din limba engleză de Clelia Ifrim.

Poemul lunii îi aparține lui Alexa Gavril Bâle, iar ilustrarea acestui număr este cu peisaje maramureșene imortalizate de fotograful Ștefan Bela.