Modernizarea sistemului penitenciar românesc a început la Baia Mare

Eveniment la Penitenciarul din Baia Mare. A fost inaugurat cel mai modern corp de clădire din România, destinat persoanelor private de libertate. La eveniment a participat ministrul Justiției, Radu Marinescu. Realizarea obiectivului de investiții „Complex Corecțional – Penitenciarul Baia Mare” reprezintă o etapă esențială în modernizarea sistemului penitenciar românesc, contribuind direct la reducerea supraaglomerării, îmbunătățirea condițiilor de detenție, crearea unor facilități adecvate pentru activități educative și de reintegrare socială, consolidarea măsurilor de securitate și control acces, precum și la alinierea la standardele europene privind tratamentul persoanelor private de libertate.

Vizita ministrului în partea de nord-vest a României a început la prima oră a unei dimineți frumoase. Tot personalul Penitenciarului s-a pregătit să întâmpine oaspetele de la București. După ce s-au deschis porțile - un sistem destul de complicat, la prima vedere, pentru a intra în Penitenciar - ministrul Marinescu, împreună cu delegația ministerială, formată din secretarul general adjunct al Ministerului Justiției, Ion-Claudiu Teodorescu, și consilierul ministrului Justiției, Marius Tiugan, au pășit spre garda de onoare care aștepta la circa 20 de metri, în interior. Alături de delegația ministerială s-a aflat și Geo Bogdan Burcu, directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Oaspeții au fost întâmpinați de comisar-șef de poliție penitenciară, Mircea Spiridon, directorul Penitenciarului Baia Mare. După schimbul de amabilități, de salutul oficial, a început vizita de lucru a ministrului. Pentru început s-a mers în partea veche a Penitenciarului pentru a vizita locurile de detenție și pentru a vedea cum sunt cazați și ce activități se organizează pentru deținuți.

Directorul Spiridon a prezentat pe scurt istoria Penitenciarului, partea veche. Amenajarea acestui spațiu a început în anii 1973-1974. Era un teren pe care se aflau magazii și anumite construcții nefolosite. După amenajare, s-au creat condiții pentru a aduce condamnați la detenție. În urma politicii ceaușiste au fost desființate mai multe penitenciare din România. La noi în țară nu mai trebuia să existe infractori etc.  După 1980, din cauza creșterii numărului de deținuți, a trebuit să fie puse în funcțiune pușcăriile desființate. Așa a început amenajarea acestei părți din actualul Penitenciar. În decursul anilor, au fost perioade în care s-au construit părți de detenție, s-au făcut anumite modificări, modernizări. În momentul de față, există patru departamente în care sunt cazați 440 de deținuți. Personalul care asigură paza și supravegherea infrastructurii penitenciare este format din 220 de ofițeri, subofițeri și personal necesar pentru bunul mers al Penitenciarului.

Ministrul Marinescu a fost dus în două dintre departamente. Într-o curte mare se află două spații în care deținuții au voie să stea la aer. Cele două spații sunt îngrădite cu plasă de sârmă ce se ridică până „la cer”. Partea de sus este împănată cu sârmă ghimpată. Pe mijloc se află un culoar de trecere spre interior și spre poarta complicată a Penitenciarului. Erau la aer circa 40 de deținuți, în cele două spații. Persoane de toate staturile, unii tatuați excesiv, alții îmbrăcați precum la o ieșire la aer. Ministrul s-a oprit să discute prin plasa de sârmă cu unii deținuți. Chiar a vorbit cu un deținut despre situația sa și i-a oferit un fel de consultație juridică, într-o variantă pe scurt. Deținuții se plimbau în cerc, făceau un fel de marș de câte doi-trei prin mijlocul spațiului de recreere.

După acest moment, s-a intrat în spațiile din interiorul clădirii. Aici s-au vizitat mai multe celule în care ocupanții acestora aveau diverse activități: jucau șah, se uitau la televizor sau stăteau pur și simplu. Ministrul Marinescu a cerut explicații, a întrebat despre condiții și așa mai departe. Un lucru interesant s-a putut observa pe ușile celulelor, unde pe fiecare erau trecute numărul de deținuți și religia căreia îi aparțin. Spre mirarea noastră, am văzut că mulți sunt musulmani. Era cameră în care se aflau și opt musulmani. Nu credeam că la Penitenciarul Baia Mare sunt atât de mulți musulmani. Afară nu păreau să fie, gândindu-ne că ei ar avea un anumit fel de a fi. Și misterul ne-a fost elucidat de angajați ai Penitenciarului. De fapt, presupușii musulmani nu sunt chiar musulmani. Ei se declară așa pentru a beneficia de alimentație, de masă mai consistentă și de anumite alimente. Am văzut telefoane la tot pasul, afară, în interior, chiar și în camere. Telefoane cu cartelă. Din loc în loc sunt frigidere în care se pot pune pachetele deținuților. Am mai observat un magazin cu mezeluri, conserve și dulciuri. Mezelurile provin de la o firmă mare din Baia Mare. Am întrebat de prețuri și vânzătoarea ne-a spus că sunt obișnuite, ca la orice magazin de cartier.

S-a ajuns și în spațiul deschis, unde sunt cazați deținuții ce pot merge la muncă. În acel moment erau 37 de deținuți care aveau posibilitatea să muncească în interiorul Penitenciarului sau în exterior.

După mai bine de o oră, s-a încheiat vizita în spațiul vechi și s-a trecut spre corpul de Penitenciar care urma să fie inaugurat.     

Acest proiect finalizat reprezintă cel mai mare pavilion de detenție construit în România după anul 2000, un proiect de referință pentru întreaga infrastructură penitenciară.

Pavilionul dispune de 70 de camere, fiecare a câte 6 locuri, oferind un spațiu mai bine organizat și condiții care respectă demnitatea persoanelor private de libertate, fiind cea mai bună structură pe care se poate clădi întreg procesul de reintegrare socială.

Pe lângă componenta structurală fizică la cele mai înalte standarde, proiectul vine și cu un concept unic în țară, principiul „seamless”, inspirat din sistemul norvegian: serviciile penitenciare, serviciile de probațiune și comunitatea colaborează într-un sistem integrat pentru a asigura tranziția lină de la detenție către viața în comunitate. Proiectul a asigurat deopotrivă investiția în infrastructura umană a sistemului, respectiv consolidarea capacității profesionale a personalului prin vizite de lucru și colaborări directe cu experți din sistemul corecțional norvegian.

Pavilionul dispune de facilități moderne precum: sală de spectacole, bibliotecă și bază de autogospodărire, bucătărie proprie, spălătorie, menite să dezvolte abilități utile pentru reintegrare, o altă noutate pentru sistemul carceral românesc. Investiția în Penitenciarul din Baia Mare a fost derulată prin proiectul „Corecțional”, finanțat din Mecanismul Financiar Norvegian, prin Programul Justiție. Valoarea totală a investiției este de 46,2 milioane de lei cu TVA. Interesant, clădirea are și lift cu care se poate merge la etajele superioare. Este singurul Penitenciar din țară care are o astfel de facilitate. Totul este modern, amenajat la standarde europene de detenție.

După vizitarea clădirii, a spațiilor de detenție, s-a ieșit în fața noului corp de Penitenciar unde a avut loc o scurtă conferință de presă.

Ministrul Marinescu a vorbit despre cele văzute cu un ton de satisfacție.

„Am venit la Baia Mare pentru o vizită și pentru a marca un moment foarte important în ceea ce privește progresul de infrastructură în sistemul penitenciar românesc.  Am vizitat ceea ce s-ar putea să reprezinte în opinia mea viitorul pentru condițiile de privare de libertate din România. Am văzut un pavilion care a fost realizat cu sprijinul financiar norvegian, prin mecanismul de finanțare corespunzător. Profit de ocazie să mulțumesc partenerilor din Norvegia pentru sprijinul pe care ni l-au acordat. Nu numai pentru acest obiectiv, ci pentru numeroase alte obiective de infrastructură, de achiziție de mobilier și de foarte mult instrumentar pentru sistemul penitenciar. Suntem în prezența unui corp de clădire modern, un corp de clădire care poate adăposti 400 de persoane private de libertate în regim semideschis. Mai ales în condiții care respectă standardele europene. Adică: patru metri pătrați pentru fiecare persoană privată de libertate, persoane care se mișcă într-un spațiu care a fost umanizat. Au acces la educație, au acces la formele de socializare care-i ajută să își reconstruiască axiologia interioară și să privească spre lumea din afară cu speranță și capacitatea de a reveni. Am văzut mobilier și instrumentar modern, inclusiv ascensoare. Sunt lucruri pentru prima dată întâlnite în sistemul penitenciar din România. Asta reflectă capacitate managerială și abilitate de a privi în viitor. Pentru Penitenciarul din Baia Mare avem în vedere, în contextul în care va fi populată această clădire, acest pavilion, să putem începe lucrări de renovare și modernizare pentru cealaltă parte, partea mai veche a penitenciarului. Obiectivul nostru este să asigurăm personalului nostru condițiile cele mai bune de lucru din respect pentru munca pe care o depun - și nu este deloc una ușoară – și, bineînțeles, persoanelor care sunt private de libertate să le oferim condițiile de demnitate umană pe care le impune un stat de drept, un stat democratic, un stat care participă la valori comune europene”, a spus Radu Marinescu.

Acesta a ținut să puncteze că modernizarea infrastructurii penitenciare din România reprezintă o prioritate.

„Pentru mandatul Ministerului de Justiție, infrastructura va fi întotdeauna o prioritate. Fie că vorbim de penitenciare, fie că vorbim de sistemul judiciar, unde, de asemenea, avem nevoie de infrastructură. Este foarte important să pășim spre modernitate, către civilizație, către valorile europene pe care le-am amintit”, a mai spus ministrul Radu Marinescu.