„Marșul Recunoștinței” pentru Eroii Apusenilor

Pentru moții plecați în alte zone ale țării în căutarea unui trai mai bun, fiecare întoarcere acasă este o binecuvântare, o mare emoție și o adevărată sărbătoare. Așa a fost și în weekendul 28–29 iunie 2025, când membrii și simpatizanții Asociației Cultural-Patriotice „Avram Iancu” – Maramureș, în colaborare cu filialele Câmpeni (președinte Monica Borteș) și Abrud (președinte Nicolae Simina), au organizat „Marșul Recunoștinței” pentru Eroul Național Avram Iancu și pentru martirii Horea, Cloșca și Crișan, la 240 de ani de la Răscoala din 1784–1785.

Activitățile de cinstire a eroilor din Munții Apuseni s-au desfășurat conform următorului program:

Sâmbătă, 28 iunie

          •        La Casa Memorială și bustul lui Cloșca din localitatea Cărpiniș

          •        La statuia Crăișorului Munților și la Beciul lui Horea din Câmpeni

Au fost momente emoționante petrecute alături de reprezentanți ai Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere din MAI – filiala „Pintea Viteazu” Maramureș (președinte col. (rtg.) Ioan Ceterchi), de părintele militar dr. Daniel Achim și de doamna Carmena Băințan, președinta Ligii Scriitorilor din Maramureș. Alături de noi s-au aflat și reprezentanți ai Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” – filiala Maramureș.

O prezență activă a fost și cea a prof. dr. Ștefan Marinca, președintele Societății Inginerilor Electroniști de Circuite Integrate din România, care, în a doua zi, a parcurs pe jos traseul de la Câmpeni la Vadu Moților (aproximativ 15 km).

La manifestări a fost prezent și prof. Victor Bercea, președintele de onoare al Societății Cultural-Patriotice „Avram Iancu” din România, alături de delegați ai filialelor din Cluj-Napoca, Zlatna, Petroșani, Beiuș, București, Scărișoara, Baia de Arieș, Ciuruleasa, Mihai Viteazu, Oradea, Alba Iulia și Aiud.

Toate activitățile au fost deschise prin intonarea imnului național, urmat de imnul Societății Cultural-Patriotice „Avram Iancu”, interpretate de Corul Bărbătesc din Finteușu Mare, dirijat de Andrei Dragoș.

În cele trei localități în care s-au desfășurat acțiunile culturale, am fost onorați de prezența autorităților locale: la Cărpiniș – domnul Eugen Furdui, primarul comunei Roșia Montană; la Câmpeni – un reprezentant al consiliului local; iar la Vadu Moților – domnul primar Nicolae Lazea și doamna viceprimar Maria Corcheș. Le mulțumim tuturor pentru primirea călduroasă și pentru implicare!

Comunicările cu tema „Destin însângerat” au fost susținute de: Victor Bercea, Ioan Tuhuțiu, Monica Borteș, Vasile Tutula, Viorel Sicoe și Nicolae Oprean.

Ceremonialul religios a fost oficiat de preoții parohi locali, împreună cu părintele Ionuț Lupșe din Finteușu Mare și părintele militar dr. Daniel Achim din Baia Mare.

În anul 2025, declarat simbolic Anul „Horea”, Asociația Cultural-Patriotică „Avram Iancu” – Maramureș își întoarce, cu admirație și recunoștință, gândurile spre acel moment istoric de acum 240 de ani, cinstindu-i așa cum se cuvine pe nemuritorii Eroi ai Apusenilor. Memoria lor, faptele de vitejie, sentimentul de demnitate și sufletele lor curate sunt exemple care trebuie scoase în evidență.

O reparație morală importantă a fost realizată prin Legea nr. 138/21 iulie 2020, prin care Horea, Cloșca și Crișan au fost declarați „martiri și eroi ai națiunii române” pentru curajul, eroismul și sacrificiul lor din timpul răscoalei din 1784–1785.

Cei trei nu au rămas în istorie cu numele reale – Vasile Ursu Nicola (Horea), Ion Oargă (Cloșca) și Gheorghe Giurgiu (Crișan) – ci cu supranumele care le evocă personalitatea și originea: Horea – pentru că știa a hori, Cloșca – pentru că își strângea oamenii în jurul lui precum cloșca puii, și Crișan – pentru că venea din Țara Crișurilor.

Cauzele răscoalei au fost multiple: politice, sociale, economice, naționale și confesionale. Ce cereau țăranii prin glasul lui Horea, avea să fie cerut și de revoluționarii francezi câțiva ani mai târziu, în 1789: egalitate, fraternitate și libertate.

Jertfa lui Horea și a moților a izvorât dintr-o credință profundă într-o lege strămoșească, expresie a dragostei de neam și de credință:

„Vă dăm holdele noastre, vă dăm brațele noastre, vă dăm trupul nostru, dar nu vă dăm credința noastră.”

Pe eșafod, Horea a strigat: „Eu mor pentru națiunea mea!”

Documentele istorice atestă participarea a 167 de preoți români la acest moment de mare importanță. Preotul Nicolae Rațiu din Alba Iulia l-a sărutat pe Horea înainte de execuție, spunând:

„Prin mine te sărută tot neamul.”

Înmulțirea obligațiilor iobăgești, restricționarea accesului la păduri și pășuni, precum și arendarea cârciumăritului către doi armeni au generat o profundă nemulțumire. Tensiunea a culminat în 24 mai 1782, la târgul de Rusalii din Câmpeni, când, din ordinul armenilor, gornicii călare au trecut în galop printre țărani, împrăștiindu-le produsele și agresându-i. Moții, revoltați, au spart butoaiele cu băuturi din pivnița armenilor. Autoritățile austro-ungare au exagerat pagubele, iar cinci dintre cei 23 de arestați au fost condamnați la moarte.

Horea, Cloșca și Crișan au fost trădați și capturați. Au fost duși în lanțuri la Alba Iulia, unde, după un proces formal, Horea și Cloșca au fost condamnați la moarte prin frângerea cu roata. Crișan s-a sinucis în închisoare pe 13 februarie, evitând astfel tortura. Trupul său a fost tras în țeapă pentru a înspăimânta populația.

Cloșca a fost ucis primul, cu 20 de lovituri de roată, începând cu picioarele. Horea a primit mai întâi lovituri la genunchi și în zona toracelui, sfârșind în chinuri inimaginabile.

La 240 de ani de la jertfa supremă, chipul luminos al lui Horea și al ortacilor săi rămâne viu în sufletul fiecărui moț. Duhul lor dăinuie peste culmile Apusenilor.

Ioan Tuhuțiu-președintele Asociației Cultural Patriotice ,,Avram Iancu"-Maramureș.