Marius Nicolae Lauruc, vicar al Vicariatului Ortodox Ucrainean Sighetu Marmației

Mircea CRIȘAN

„Atât Maramureșul, cât și Banatul, sunt dovadă vie a bunei conviețuiri între diversele etnii conlocuitoare”

Reporter: O scurtă prezentare, cine este părintele Marius Nicolae Lauruc? (scurt CV)

Marius Nicolae Lauruc: Sunt născut din părinți maramureșeni de etnie ucraineană, cu rădăcini în Rona de Sus, crescut în Poienile de sub Munte și Sighetu Marmației, țintuit de meleagurile natale prin puternice legături spirituale. Am absolvit Colegiul Național „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației, bucurându-mă de educația oferită de niște profesori extraordinari. Educația teologică am primit-o la Facultățile de Teologie: „Sfântul Andrei” (Winnipeg, Canada), „Sf. Andrei Șaguna” (Sibiu) și „Episcop Nicolae Ivan” (Cluj-Napoca). Pe lângă studiile de teologie, am absolvit și Facultatea de Limbi Moderne Aplicate, din cadrul Centrului Universitar Nord (Baia Mare), din pasiune pentru limbile engleză și franceză. Înainte de a deveni preot, am lucrat ca profesor de religie, apoi în cadrul Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței, ambele experiențe profesionale fiindu-mi foarte utile în activitatea de preot. Din anul 2007, slujesc la biserica ortodoxă ucraineană din Sighetu Marmației, iar din 2021 am ocupat funcția de consilier în cadrul Vicariatului Ortodox Ucrainean din România iar, începând 1 septembrie, am fost numit vicar.

Rep.: Ce v-a determinat să alegeți să fiți preot?

Marius Nicolae Lauruc: Fiind fiu de preot, multă lume consideră că am fost oarecum constrâns de împrejurări. Dimpotrivă, crescând într-un astfel de mediu, am ajuns să cunosc foarte bine ce înseamnă această chemare și ce sacrificii presupune. Sunt binecuvântat să am exemplul tatălui meu, care mi-a arătat câtă răbdare și dăruire trebuie să aibă un preot. Un rol determinant l-a avut, cu siguranță, biblioteca părinților mei, mii de volume de scrieri teologice, filosofice și de literatură care mi-au arătat ce presupune preoția, dincolo de provocările cu care se confruntă un cleric, arătându-mi, în același timp, fețele firii umane, cu toate plusurile și minusurile, cu toată frumusețea și hidoșenia de care este capabil omul. Dorința de a fi printre oameni și de a ajuta, de a fi de folos, a primat în luarea acestei decizii.

Rep.: Ați fost implicat în numeroase evenimente și activități ale comunității ucrainene, enumerați-le pe cele mai importante.

Marius Nicolae Lauruc: Proiectul în care am pus cel mai mult suflet, alături de colegii mei preoți, este Revista Vicariatului – „Binevestitorul”. Concepută ca o oglindă a activității Vicariatului (cea mai mare comunitate a ucrainenilor din România, cu peste 34.000 de credincioși) revista a circulat, inițial, în formă tipărită, începând cu anul 2006, iar în anii recenți, în formă electronică, având propriul site web, pentru a ajunge la cât mai mulți cititori. Alte activități importante în care am fost implicat sunt concursurile biblice/ religioase pentru copii, atât la nivelul parohiei Sighet, cât și la nivelul Vicariatului, cele mai importante fiind: Concursul de poezie religioasă (2023) și Concursul de eseuri „Istoria văzută prin ochii bunicilor” (2025). Nu în ultimul rând, trebuie să menționez câteva din proiectele importante în organizarea cărora am fost implicat: Simpozionul „35 de ani de la reînnoirea Vicariatului Ortodox Ucrainean” (2025), „Urmele sfinților ucraineni în România” (2024), Simpozionul Sfântul Cuvios Paisie Velicikovski” (2022), Simpozionul internațional „100 de ani de la eliberarea din temnița sigheteană a Cuviosului Alexie Carpatinul” (2018). Toate aceste evenimente nu reprezintă niște simple activități sterpe, formale, ci au menirea de a evidenția istoria ucrainenilor din România, dar și legăturile spirituale profunde dintre poporul român și poporul ucrainean.

Rep.: Ce înseamnă pentru dumneavoastră numirea în funcția de vicar al Vicariatului Ortodox Ucrainean Sighetu Marmației?

Marius Nicolae Lauruc: O cinste nesperată și o responsabilitate uriașă în fața Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și a comunității ucrainene.

Rep.: Care sunt principalele probleme cu care se confruntă comunitatea ucrainenilor din Maramureș și ce soluții vedeți?

Marius Nicolae Lauruc: Pentru orice comunitate etnică minoritară, pericolul principal este dat de pierderea identității. Pentru Vicariat este esențială nu doar păstrarea și transmiterea credinței, ci și conservarea identității etnice, în special prin folosirea limbii ucrainene în cult și în predică. În acest sens, voi continua, cu ajutorul colegilor preoți, activitatea editorială, punând un mare accent pe tipărirea cărților de rugăciuni și de cult, ori de câte ori va fi nevoie. De asemenea, este esențială colaborarea cu toate organizațiile ucrainenilor din România, precum și cu unitățile de învățământ în care studiază elevi ucraineni.

Rep.: Ce planuri aveți din noua funcție de vicar? Colaborarea cu Patriarhia Română și Episcopia Maramureșului și Sătmarului?

Marius Nicolae Lauruc: În primul rând, continuarea proiectelor anuale, care deja au devenit tradiționale (concerte, concursuri etc). Este foarte important să punem în centrul preocupărilor noastre tinerii, bineînțeles, fără a neglija credincioșii din celelalte categorii de vârstă. Dat fiind faptul că Vicariatul Ortodox Ucrainean din România este subordonat direct Patriarhiei Române, binecuvântarea, sprijinul și îndrumările Preafericitului Părinte Patriarh sunt esențiale pentru toate proiectele noastre. În acest sens, Patriarhia Română are, de peste 35 de ani, un rol determinant în conservarea identității etnice a ucrainenilor din România. Cu Episcopia Maramureșului și Sătmarului, precum și cu Mitropolia Banatului (Vicariatul având un Protopopiat cu sediul în Lugoj) am colaborat de-a lungul timpului în diverse proiecte și sunt convins că vom colabora în continuare. În Maramureș, Protopopiatul Ortodox Ucrainean de Sighetu Marmației a participat la evenimente organizate de către Protopopiatul Ortodox Român de Sighetu Marmației (de ex. „Marșul pentru viață”, „Pelerinajul de Florii” etc). La diverse evenimente duhovnicești din cadrul Vicariatului (hramuri, sfințiri de biserici, hirotonii), Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a delegat pe Înaltpreasfințitul Ioan, Mitropolitul Banatului, pe Preasfințitul Iustin al Maramureșului și Sătmarului ori pe Preasfințitul Timotei Sătmăreanul. Atât Maramureșul, cât și Banatul sunt dovadă vie a bunei conviețuiri între diversele etnii conlocuitoare, cât și a puternicelor legături spirituale care se situează deasupra particularităților etnoculturale.

Rep.: Un mesaj pentru credincioși.

Marius Nicolae Lauruc: Credincioșii ortodocși ucraineni din România au o îndoită chemare sfântă: de a păstra și de a cultiva credința ortodoxă, însă în contextul particularităților etniei noastre, folosind limba ucraineană în rugăciune, promovând tradițiile și obiceiurile noastre spirituale. De aceea consider că este esențial ca toți credincioșii ucraineni să fie alături de păstorii lor duhovnicești, să susțină deloc ușoara misiune a preoților noștri. Sunt convins că vom reuși - credincioșii, alături de preoții lor slujitori - să ne păstrăm identitatea, așa cum am făcut-o de secole, trecând peste toate încercările și vitregiile istoriei, contribuind la îmbogățirea spirituală a societății în mijlocul căreia trăim, în deplină armonie și înțelegere.