Lovitura de AUR în Parlament: continuă criza politică, Guvernul Veștea a picat la vot

A doua încercare a președintelui Nicușor Dan de formare a unui Guvern majoritar, după ce Cabinetul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură în luna mai, s-a încheiat cu un nou eșec. În condițiile în care prima sa propunere, în persoana lui Eugen Tomac, nu a primit sprijinul Parlamentar de care avea nevoie, nici varianta Adrian Veștea nu a reușit să treacă de votul Parlamentului.

Guvernul propus de Adrian Veștea a primit doar 189 de voturi, din cele 233 necesare pentru a fi învestit. Rezultatul a arătat că majoritatea politică anunțată înaintea votului de fapt nu a existat în realitate.
Așadar, deși în câteva zile se vor împlini deja două luni de la demiterea Guvernului Bolojan, România este condusă în continuare de un guvern interimar, fără un executiv care să conducă țara cu puteri depline, iar acest lucru are efecte negative asupra economiei României pe termen lung. 
 

Nicușor Dan, compromis pentru majoritate
 

Încă de la începutul acestei crize politice, președintele Nicușor Dan a susținut că nu va accepta o coa­liție de guvernare susținută de AUR.
„În situația ipotetică în care PNL sau PSD vor veni la mine și vor spune că vor un guvern minoritar cu susținerea partidului AUR, eu nu voi fi de acord cu asta”, transmitea șeful statului la începutul lunii mai. 
Doar că, pe măsură ce negocierile au eșuat rând pe rând, discursul președintelui s-a schimbat. După eșecul Eugen Tomac, șeful statului nu a mai respins categoric scenariul unei majorități care, direct sau indirect, ar fi depins de voturile AUR. 
Întrebat despre susținerea AUR pentru Cabinetul Veștea, Nicușor Dan nu a mai exclus această variantă, declarând: „Când l-am de­semnat, l-am desemnat să facă o majoritate. Mai departe o să discutăm”. Așadar, președintele și-a schimbat radical răspunsul cu privire la susținerea AUR și nu a mai menționat ferm, ca în alte decla­rații, că dorește un guvern fără ex­tremiști, ci doar o „direcție prooccidentală” și „seriozitate financiară”. 
Altfel spus, la doar un an de mandat, președintele Nicușor Dan, care în campania electorală promitea o Românie occidentală, fără extremiști, a ajuns la mâna lui George Simion, liderul AUR, pentru învestirea Guvernului Veștea. 
 

AUR a schimbat calculele
 

Deși președintele Nicușor Dan s-a răzgândit între timp cu privire la formarea unui guvern susținut de AUR și părea dispus pentru un compromis, doar pentru ca Guvernul Veștea să aibă voturile necesare pentru învestire, în ziua votului surpriza a venit din partea lui George Simion și a parlamentarilor AUR. Dacă inițial sprijinul AUR era considerat o variantă inacceptabilă, ulterior a devenit una dintre piesele importante din calculele pentru instalarea unui nou Executiv. 
Însă, George Simion a subliniat că formațiunea sa nu poate susține Cabinetul Veștea. „În această seară, la sediul Partidului AUR a venit premierul desemnat de Nicușor Dan (...) E un pas spre normalitate ca al doilea partid politic ca reprezentare în Parlament să fie consultat, să fie întrebat. Avem restricții din partea Președintelui Republicii, care ne fac să nu luăm în calcul în acest moment un vot pentru Adrian Veștea. Nicușor Dan a spus că nu este de acord, în data de 6 mai, cu un Guvern din care să facă parte AUR sau care să treacă cu voturile AUR”, a declarat Simion.
În plenul reunit al Parlamentului, înaintea votului de învestire a Cabinetului Veștea, liderul AUR a transmis în discursul său că nu va cere niciunui coleg să voteze în vreun fel, însă cei care nu trădează vor părăsi sala, lucru care s-a și întâmplat: „Nu voi obliga niciun coleg să voteze într-un fel sau altul, însă eu și toți oamenii din această sală care nu sunt trădători ne ridicăm în picioare, părăsim această sală sinonimă cu trădarea și de mâine așteptăm să ne croim un alt viitor pentru România, pentru țara noastră, pentru poporul român, AUR nu trădează și există o majoritate a românilor care nu trădează”.

Drept urmare, parlamentarii AUR și George Simion au părăsit sala de plen înaintea votului, iar prin această decizie, AUR a blocat practic formarea noului Guvern.
Acesta a mai spus că „Parlamentul României și politica au devenit sinonime cu trădarea. Trebuie să ne croim alt viitor. Să stăm în picioare, demni și mândri”.
„De 35 de ani ați fost la conducere. De 35 de ani în România trădarea a fost la ordinea zilei și a intrat în cotidian (…) De 35 de ani ni s-a promis prosperitate. Din păcate, România a ajuns pe ultimul și penultimul loc în toate topurile din țara noastră. Singurul stat din UE unde sunt anulate alegerile”, a mai declarat George Simion.
Astfel că, în mod paradoxal, partidul exclus din calculele inițiale a devenit factorul decisiv în învestirea Guvernului Veștea, iar refuzul său a arătat nu doar fragilitatea negocierilor, ci și lipsa unei majo­rități reale în formarea unei noi coaliții de guvernare.
 

Propunerile partidelor după consultările cu Nicușor Dan
 

A doua zi după ce Guvernul de­sem­nat condus de Adrian Veștea nu a primit votul de încredere din partea Parlamentului, președintele Nicușor Dan a avut din nou consultări cu partidele și formațiunile parlamentare, pentru desemnarea unui premier. 
Nicușor Dan a început discuțiile cu delegația PSD, în urma cărora liderul partidului, Sorin Grindeanu, a anunțat că PSD este pregătit să intre la guvernare și că partidul își asumă inclusiv funcția de premier.
După PSD a urmat delegația AUR la consultările cu șeful statului. George Simion a susținut că AUR trebuie să facă parte din viitoarea formulă guvernamentală și a afirmat că partidul său a propus atât un program de ieșire din criză, cât și un candidat pentru funcția de prim-ministru. Președintele AUR a mai transmis că „Dacă Nicușor Dan va continua să încalce voința românilor, concluzia logică este că trebuie să ajungem la suspendarea și demiterea lui”. 

Ilie Bolojan, președinte PNL, a propus două variante: un guvern minoritar susținut în jurul PSD sau un executiv minoritar format din PNL, USR și UDMR.
Pe de altă parte, Dominic Fritz spune că USR nu va susține un guvern minoritar PSD.
Kelemen Hunor i-a prezentat lui Nicușor Dan trei variante pentru un viitor guvern și anume: un guvern minoritar PNL-USR-UDMR, susținut transparent pe bază de înțelegere de PSD; un guvern minoritar, guvern monocolor PSD, susținut de PNL și UDMR plus minoritățile etnice sau un guvern format din acea coaliție care a funcționat până în 2025 iunie, PSD, PNL, UDMR plus grupul minorităților.
Grupul parlamentar Uniți pentru România l-a propus oficial pe Victor Ponta ca prim-ministru.
Diana Şoşoacă, președinta SOS România, a declarat că i-a spus președintelui Nicușor Dan că îşi dorește ca un program de guvernare să fie prezentat la Parlament cu cel puțin 48 de ore înainte.
Președinta Partidului Oamenilor Tineri (POT), Anamaria Gavrilă, a anunțat că parlamentarii POT susțin o formulă de guvernare prooccidentală, proamericană.
Din partea PACE - Întâi România, Cosmina Cerva este propunerea de premier.
 

După două luni de criză politică, PSD își asumă guvernarea
 

După aproape două luni de blocaj politic și după două încercări eșuate de formare a unui nou Guvern – „Guvernul Tomac” și „Guvernul Veștea” - PSD anunță că își asumă în sfârșit responsabilitatea guvernării. Decizia vine la doar două zile după ce Cabinetul propus de liberalul Adrian Veștea, desemnat premier de președintele Nicușor Dan, a fost respins în Parlament.
Sorin Grindeanu a anunțat că PSD îl propune pentru funcția de premier și că partidul este pregătit să formeze un guvern minoritar. „A venit vremea să nu mai arătăm cu degetul unii spre alții și să venim cu soluții concrete”, a transmis liderul social-democrat după ședința partidului.
Asumarea guvernării de către PSD vine după o perioadă de blocaj prelungit care putea fi evitat. După depunerea moțiunii de cenzură îm­preună cu AUR și demiterea Guvernului Bolojan, so­cial-democrații aveau obligația să își asume responsabilitatea guvernării, să vină rapid cu o propunere de guvern și să încerce să pună capăt crizei politice în cel mai scurt timp. 

În schimb, România a rămas aproa­pe două luni fără un Executiv cu puteri depline, timp în care negocierile dintre partide au eșuat, iar fiecare tabără a încercat să își protejeze poziția politică și să câștige cât mai mult capital electoral.
„România are nevoie de un Guvern stabil”, a declarat Sorin Grindeanu, după ce Cabinetul Veștea nu a trecut de votul Parlamentului. Însă, criza politică din țara noastră a fost generată tocmai de social-democrați care, după ce au decis că vor să demită Guvernul Bolojan, coaliție din care și ei au făcut parte, nu au fost în stare să-și asume o guvernare dificilă.
Astăzi, la aproape două luni de la moțiunea de cenzură, România funcționează în continuare în sistem de avarie, cu un guvern interimar, iar costul acestui blocaj este plătit de cetățeni. În plus, în doar câteva zile, de la 1 iulie, va începe vacanța parlamentară, perioadă în care un guvern interimar nu va mai putea emite nicio ordonanță de urgență. 
 

Planul lui Sorin Grindeanu
 

După ședința Biroului Permanent Național al PSD, liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, a anunțat condițiile partidului pentru formarea unui nou guvern: fără vicepremieri multipli, fără miniștri impuși de președinte și fără susținere pentru un cabinet din care PSD nu face parte.

„PSD își poate asuma guvernarea doar în condiții clare și transparente. De aceea am decis să avem o echipă de negociere care să discute cu celelalte formațiuni politice prooccidentale din Parlament draftul unui acord politic. Vorbim de lucruri generale legate de prioritățile României pe termen scurt și mediu - PNRR, OCDE, SAFE - și respectarea țintelor de deficit, și nu de condiții impuse Partidului Social Democrat”, a transmis Sorin Grindeanu. 

Acesta a adăugat că „PSD va avea deplină autonomie asupra programului de guvernare. Dacă va fi un Guvern PSD, atunci acesta va fi un Guvern care nu se va teme și care nu va sta cu căciula în mână în fața nimănui, va fi în serviciul românilor și atât. PSD va juca exclusiv pe mâna sa. 
Obiectivul este simplu: relansare economică și recâștigarea încrederii românilor în capacitatea clasei politice de a livra prosperitatea. Este singura idee care trebuie să stea la baza acestui acord politic, indiferent de formula pe care o va alege președintele Nicușor Dan”.
El a mai precizat și care va fi structura guvernului în cazul în care va fi învestit premier: „Ideea de la care plec este, așa cum v-am spus, în niciun caz să avem cinci vicepremieri. Poate, poate... maxim unu. Poate”.

Grindeanu a mai subliniat că partidul pe care îl conduce nu va vota niciun guvern din care PSD nu face parte. 
Sorin Grindeanu a mai fost prim-ministru al României între ianuarie – iunie 2017.

Obiectivele principale ale Guvernului Grindeanu
 

Liderul PSD a menționat explicit care sunt obiectivele prioritare de care se va ocupa în calitate de premier: legea salarizării și îndeplinirea țintelor din PNRR.
De asemenea, Sorin Grindeanu a subliniat că, pentru a accesa fondurile europene disponibile prin PNRR, orice guvern va trebui să recupereze într-un timp cât mai scurt întârzierile acumulate de executivele anterioare. 

„Orice guvern ar veni, în două luni trebuie să facă lucruri pe care toate guvernele de până acuma le-au făcut în aproape 5 ani. Dacă vrem să tragem foarte mulți din banii care sunt prinși în PNRR”, a concluzionat Grindeanu.
 

Miza următoarei nominalizări: stabilitatea țării
 

La aproape 60 de zile de la demiterea Guvernului Bolojan și după două încercări ratate de formare a unui nou Guvern, presiunea pentru o nouă nominalizare este și mai mare. Nicușor Dan nu își permite în acest moment încă un eșec la fel de mare ca „Guvernul Tomac” și „Guvernul Veștea”.

În acest moment, România func­ționează în continuare cu un executiv interimar, care nu poate gestiona problemele reale ale țării, iar în contextul actual, cu un deficit bugetar major, o inflație de aproape 11% în luna mai și cu un nivel de trai tot mai scăzut, țara are nevoie de un premier competent, pregătit să guverneze țara în mod stabil, dar mai ales de un premier asumat, capabil să ia decizii nepopulare în momente cheie. 
În situația în care Nicușor Dan îl va desemna pe Sorin Grindeanu să formeze un Guvern, iar acesta va trece de votul Parlamentului, va reuși liderul PSD să asigure o guvernare coerentă într-un context politic și economic marcat de presiuni majore?

Excluderi în PNL după eșecul lui Veștea
 

După desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier, fără acordul conducerii PNL, și eșecul acestuia în Parlament, liberalii au declanșat proceduri de excludere a celor care au susținut guvernul propus de Veștea. Acestea se vor finaliza după ce noul statut al partidului va fi înregistrat la Tribunalul București.

„Procedurile în Partidul Național Liberal au început. Este aprobat un nou statut care urmează să fie înregistrat la Tribunalul București, conform normelor legale. Ulterior, vom putea finaliza această procedură. Nu se poate legal. Atâta timp cât aceste excluderi din partid vor fi pe noul statut, el trebuie să fie înregistrat legal la Tribunalul București”, a precizat Ionel Bogdan, deputat și purtător de cuvânt al PNL, marți, după ședința Biroului Permanent Național al PNL.
De asemenea, Biroul Permanent Național al PNL a decis să nu mai prelungească interimatele pentru conducerile filialelor: Argeș, Brașov, Călărași, Galați, Giurgiu, Gorj, Ialomița, Ilfov, sectoarele 2, 3, 4 și 5, cele mai multe dintre acestea fiind conduse de liberalii care 
l-au susținut pe Adrian Veștea.
„A doua discuție din Biroul Permanent Național a fost legată de filialele care intră într-un proces de reorganizare. Așa cum știți, în urma Congresului, pentru că nu s-au organizat încă alegeri în filialele din țară, toate filialele au rămas într-un interimat. Toți președinții de filiale sunt interimari. Avem 49 de filiale. (…) Sunt motive multiple pentru care aceste filiale n-ar fi trebuit să mai aibă prelungit interimatul”, a mai transmis Ionel Bogdan.
Filialele în cauză erau conduse de: Alina Gorghiu - Argeș, Adrian Veștea - Brașov, Hubert Thuma - Ilfov, Ciprian Pandea - Călărași, 
George Scarlat - Galați, Toma Petcu - Giurgiu, Ion Iordache - Gorj, Dragoș Soare - Ialomița, Monica Anisie - sector 2, Andrei Baciu - sector 3, Ionuț Stroe - sector 4, Dan Meran - sector 5.

Congresul Extraordinar al PNL care a avut loc duminică, 21 iunie, a adoptat două rezoluții, anume: participarea membrilor partidului la construcția unui Guvern cu PSD va genera excluderea lor și demisia din PNL a lui Adrian Veștea, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Hubert Thuma și Alinei Gorghiu.