Legea salarizării – o altă reformă amânată. România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR, în timp ce grevele bugetarilor iau amploare

Mai bine de trei ani, atât au avut la dispoziție guvernele care s-au succedat la conducerea României din 2023 încoace pentru a adopta noua Lege a salarizării, una dintre reformele-cheie asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Actul normativ ar trebui să înlocuiască actualul sistem de salarizare din sectorul public, construit în timp prin grile incomplete și sporuri care au generat dezechilibre și inechități între categoriile de angajați.

Astăzi, însă, ne aflăm în al doisprezecelea ceas. Mai sunt doar cinci săptămâni până la termenul limită pentru îndeplinirea acestui jalon. În caz contrar, România va pierde 770 de milioane de euro fonduri PNRR.

Cu un blocaj politic care nu pare să se încheie în perioada imediat următoare, un guvern cu puteri limitate care nu poate să legifereze, un deficit bugetar major și o inflație de două cifre care afectează în mod direct nivelul de trai al românilor, șansele ca noua Lege a salarizării să fie adoptată în termenul impus prin PNRR par tot mai reduse.

Pe scurt, în lipsa unui consens politic și a unei majorități parlamentare capabile să susțină o reformă de o asemenea amploare, România riscă să rateze încă o dată un termen important asumat în fața Comisiei Europene și să piardă milioane de euro din fonduri europene.

Pe de altă parte, angajații din sectorul public sunt nemulțumiți de faptul că odată cu adoptarea proiectului de lege, salariul de pe hârtie va crește, dar venitul încasat la finalul lunii ar putea scădea, din cauza schimbării regulilor privind acordarea sporurilor, în timp ce salariile demnitarilor vor crește considerabil în următorii ani. Drept urmare, sindicatele au anunțat deja calendarul grevelor de avertisment: 20 iulie, grevă de avertisment în spitale, iar din 28 iulie, grevă generală pe termen nelimitat, dacă negocierile cu Guvernul nu vor modifica proiectul.

Așadar, e puțin probabil ca în doar cinci săptămâni Guvernul să reușească să facă modificările cerute de sindicate, iar mai apoi proiectul de lege să urmeze toate procedurile necesare pentru adoptarea în Parlament.

Situația actuală a proiectului de Lege

O nouă formă a proiectului Legii salarizării unitare pentru bugetari a fost publicată în transparență, în 17 iulie, de Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Această formă a proiectului de lege aduce modificări importante față de varianta pusă în consultare în luna mai.

Însă, câteva zile mai târziu, mai exact în 21 iulie, Legea salarizării este blocată de Curtea de Apel București care a dispus suspendarea procedurii privind proiectul de lege, la solicitarea formulată de Federația Sanitas care susține că proiectul „nu poate urma procedurile parlamentare, deoarece în Parlament nu pot fi introduse şi dezbătute proiecte de legi pe care Curtea de Apel le-a constatat, fie şi în procedura ordonanţei președințiale, vădită aparenţă de nelegalitate”.

Decizia blochează traseul legislativ al actului normativ până la soluționarea definitivă a dosarului și obligă Guvernul să reia dialogul cu sindicatele.

„Victoria de astăzi nu este una definitivă, dar este dovada că, atunci când salariații sunt uniți într-un sindicat puternic, pot opri abuzurile și pot obliga autoritățile să respecte legea și dialogul social.

Sindicatul nu promite victorii facile și nu creează iluzii. Promite un singur lucru: că va folosi toate mijloacele legale pentru a apăra drepturile membrilor săi, indiferent dacă lupta se poartă în instanță, la masa dialogului social sau în Parlament”, au transmis reprezentanții Sanitas într-o postare pe social media, după decizia Curții de Apel București.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale acuză că hotărârea a fost luată în ziua înregistrării dosarului, fără citarea ministerului în calitate de pârât, și că va ataca sentința cu recurs.

„Ministerul își rezervă dreptul să formuleze recurs in termen de 5 zile de la comunicare, având in vedere faptul că nu a fost respectată procedura de citare a pârâtului, având drept consecință imposibilitatea de a se prezenta la termenul de judecată și de a formula apărări în această cauză”, transmit oficialii ministerului.

Totodată, ministerul susține că a făcut doar nu amplu proces de consultare și că nu avea intenția de a pregăti un proiect de lege care să urmeze toate etapele procedurale prevăzute de lege: procedura transparenței decizionale, comisii de dialog social, avizare interministerială şi adoptarea în ședința de Guvern.

„În acest context, precizăm că toate demersurile desfășurate în legătură cu viitoarea lege a salarizării, jalon important în PNRR, cu o penalitate de 770 de milioane de euro, au avut exclusiv scopul de a iniția un proces amplu de consultare cu toate părțile interesate: organizații sindicale, reprezentanți ai instituțiilor și autorităților publice de la nivel central și local și alți actori relevanți.

Având în vedere situația constituțională a Guvernului, aflat în exercitarea atribuțiilor cu competențe limitate, MMFTSS a avut în vedere elaborarea unui document realizat de specialiștii ministerului care să stea la baza unei inițiative parlamentare asumate de actorii politici proeuropeni și nu un proiect de lege care să urmeze toate etapele procedurale prevăzute de lege (procedura transparenței decizionale, comisii de dialog social, avizare interministerială și adoptarea în ședința de Guvern)”, precizează ministerul într-o postare pe social media.

 Pe de altă parte, ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, susține că decizia Curții de Apel București interzice, de fapt, „un text referitor la salarizare postat în secțiunea de „Comunicate de presă” de pe site-ul Ministerului Muncii”. Acesta a criticat, într-o postare pe Facebook, decizia Curții de Apel București, afirmând că:

„Remarcăm astfel un nou record de viteză a sistemului judiciar, care pare că funcționează la foc automat atunci când este vorba de decizii împotriva Guvernului actual și a mandatului de președinte PNL al lui Ilie Bolojan.

De asemenea, instanța a decis că nu mai avem voie să lucrăm pentru îndeplinirea jalonului PNRR în valoare de 770 milioane de euro.

Ce contează că nu suntem în procedură de inițiativă legislativă și că textul nu este un proiect de lege în transparență?

Ce contează că știe o țară întreagă că întreg procesul are loc cu medierea Administrației Prezidențiale, iar rolul Ministerului Muncii este de secretariat tehnic pentru o eventuală inițiativă parlamentară care să conducă la adoptarea legii în Parlament?

Aceste detalii esențiale au fost prea mărunte pentru legiuitor.”

Ministrul a mai subliniat faptul că „ În primul rând, din cauza statutului constituțional actual, Guvernul are atribuții și competențe limitate. Nu am pregătit un proiect de lege care să parcurgă etapele formale (transparență decizională, avizare interministerială sau aprobare în ședință de Guvern).

Rolul nostru, de coordonator al jalonului PNRR pe salarizare, a fost strict tehnic și metodologic: să oferim o fundamentare solidă, bazată pe consultări, pe care parlamentarii și partidele să o poată folosi dacă doresc.

Constituția României spune clar că dreptul de inițiativă legislativă aparține senatorilor și deputaților (articolul 74). Ei decid dacă preiau această muncă și dacă o duc mai departe în Parlament.

Prin urmare, suspendarea dispusă de instanță (care vizează o ipotetică procedură formală de adoptare de către Guvern) este pur și simplu fără obiectul muncii.”

Principalele modificări față de varianta anterioară

O primă modificare ar fi aceea că Legea ar intra în vigoare mai devreme. În varianta proiectului din mai, legea intra în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar valoarea de referință pentru 2027 era de 4.100 lei. În varianta publicată în luna iulie, intrarea în vigoare este mutată la 1 decembrie 2026, iar valoarea de referință de 4.100 lei se aplică pentru luna decembrie 2026 și pentru anul 2027.

O altă modificare este cu privire la excepțiile de la aplicarea legii. În varianta din luna mai, legea nu se aplica personalului din BNR, ASF, ANRE și ANCOM, iar în ultima variantă publicată, excepția rămâne doar pentru Banca Națională a României. ASF, ANRE și ANCOM nu mai apar la excepții în articolul privind domeniul de aplicare. În schimb, sunt introduse excepții pentru anumite persoane contractate local de misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale românești.

Se schimbă premiile de performanță, astfel că, în varianta proiectului din luna mai, premiile de performanță se aplicau în 2027 exclusiv pentru personalul didactic, didactic auxiliar și personalul din ANAF. În varianta din iulie, premiile se aplică de la intrarea în vigoare doar pentru personalul didactic și didactic auxiliar. Pentru celelalte categorii de personal, inclusiv ANAF, aplicarea este mutată din 2028 și doar dacă în anul anterior a fost respectată ținta de deficit bugetar.

La nivelul primăriilor este introdus un nou spor pentru dezvoltarea capacității fiscal-bugetare, de până la 15% din salariul de bază. Acesta poate fi acordat doar dacă anumite limite privind cheltuielile de personal raportate la venituri sunt respectate.

De asemenea, sporul pentru proiecte din fonduri europene crește de la 20% la 40%, în forma din iulie a actului normativ.

Varianta din iulie introduce un mecanism mai rigid, anume: ministerele nu mai pot modifica ușor grilele salariale, iar orice modificare trebuie analizată împreună de Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor. Apare și obligația analizării impactului bugetar înainte de orice modificare.

Ce nu se schimbă în varianta proiectului publicată în luna iulie:

• raportul salarial maxim 1:8;

• structura cu 12 grade salariale;

• intervalele coeficienților;

• cele 6 gradații de vechime;

• mecanismul general de calcul al salariilor prin coeficient × valoarea de referință.

Noi proteste. Sindicatele, revoltate de Legea salarizării

Angajați din peste 480 de spitale din România au oprit luni, 20 iulie, timp de două ore, activitatea obișnuită și au intrat în grevă de avertisment. În curțile unităților medicale, angajații au cerut modificarea proiectului noii legi a salarizării despre care spun că le va micșora sporurile cu până la 50%. Pe 28 iulie este anunțată o grevă generală pe termen nelimitat, conform anunțului făcut de Federația Sanitas.  Și sindicatele din justiție, poliție și administrație publică acuză riscul unor diminuări substanțiale ale veniturilor, în timp ce Ministerul Muncii susține că vor exista mecanisme compensatorii.

„Dacă Guvernul va continua să trateze dialogul social ca pe o simplă obligație formală și nu va opera modificările necesare asupra proiectului legii salarizării, Federația SANITAS va continua calendarul acțiunilor sindicale prin declanșarea grevei generale în 28 iulie. Pentru noi, Sanitas, acest demers nu reprezintă o opțiune dorită, ci consecința directă a refuzului autorităților de a lua în considerare argumentele celor care reprezintă drepturile a o sută de mii de salariați din sănătate și asistență socială. Responsabilitatea evitării unei escaladări a conflictului aparține, în acest moment, în totalitate decidenților politici”, au transmis reprezentanții Sanitas într-o postare pe pagina de Facebook.

Deși Guvernul susține că noua Lege a salarizării unitare aduce majorări și elimină inechitățile, pe de altă parte sindicatele spun că pentru mii de angajați salariul va crește, însă doar pe hârtie, în timp ce venitul încasat la finalul lunii ar putea scădea din cauza schimbării regulilor privind sporurile și plata gărzilor.

Potrivit ultimei variante a proiectului de Lege, un medic primar ar urma să aibă un salariu de bază mediu de aproximativ 22.000 de lei brut, un medic specialist aproximativ 13.000 de lei, iar un medic rezident între 7.900 și 10.500 de lei brut, iar un asistent medical principal ar avea un salariu de aproximativ 11.800 de lei brut.

Sumele sunt mai mari decât cele din actuala grilă de salarizare, însă problema apare la sporuri, deoarece pentru majoritatea angajaților din ATI, Urgențe, Boli Infecțioase sau Psihiatrie, sporurile reprezintă o parte importantă din venit. Reprezentanții sindicatelor susțin că noul proiect transformă multe dintre aceste sporuri din drepturi aproape certe în sporuri acordate până la un anumit procent. În plus, sunt introduse plafoane privind fondul total pentru sporuri, ceea ce ar putea reduce veniturile.

O altă nemulțumire privește gărzile și munca în weekend. Federația Sanitas cere păstrarea sporului de 15% pentru munca în ture, menținerea plății de 100% pentru munca în weekend și în zilele de sărbătoare legală și reintroducerea unor sporuri pentru condiții de muncă.

Cum se modifică salariile demnitarilor

Noua Lege a salarizării aduce majorări etapizate pentru veniturile demnitarilor, inclusiv președintele României, premierul și parlamentarii. Creșterea va fi graduală și va culmina în 2031, când salariile brute vor înregistra o creștere semnificativă de până la 31%.

 Conform noilor prevederi, salariul brut al președintelui României, în prezent de 24.960 de lei, va urca treptat până la 32.800 de lei în 2031. Și primul-ministru va beneficia de o creștere salarială semnificativă, de la 23.920 de lei în prezent la 30.750 de lei în 2031, ceea ce reprezintă o majorare de 28%. 

Indemnizațiile miniștrilor vor crește de la 21.840 de lei în 2026 la 26.650 de lei în 2031, o creștere totală de 22%. Secretarii de stat vor ajunge de la 16.640 de lei brut, cât primesc în prezent, la 20.910 de lei în 2031, mai exact vor beneficia de o creștere salarială de 25%.

Și veniturile parlamentarilor vor crește considerabil, conform noii Legi a salarizării. Președinții Camerei Deputaților și Senatului, care câștigă în prezent 23.920 de lei brut, vor primi 30.750 de lei în 2031, ceea ce înseamnă o creștere de 28%.

Cronologia proiectului de Lege a salarizării

Legea salarizării unitare a bugetarilor a pornit în 2023, ca o promisiune făcută profesorilor în timpul primei greve generale declanșate în educație după 18 ani, în care cadrele didactice cereau salarii mai mari, dar și acordarea salariului mediu brut pe economie pentru profesorii debutanți. Actul normativ, însă, a devenit ulterior cu o reformă asumată prin PNRR care a fost amânată de la un guvern la altul și de la un termen european la următorul, iar astăzi, trei ani mai târziu, legea încă nu este adoptată, iar România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR.

Mai 2023

Cu doar câteva săptămâni înaintea rotativei guvernamentale în care premierul liberal Nicolae Ciucă urma să îi cedeze funcția președintelui PSD Marcel Ciolacu, a început greva generală în educație, iar pentru a „liniști” cadrele didactice, Guvernul Ciucă promitea o nouă lege a salarizării, cu un proiect pregătit până la 15 iulie 2023 și trimis Parlamentului la 1 septembrie 2023. Aceasta urma să crească salariile în educație de la 1 ianuarie 2024.

Astfel că, după trei săptămâni de proteste, greva a fost suspendată pe 12 iunie. Guvernul a acordat creșteri salariale prin ordonanță și a păstrat promisiunea că revendicările profesorilor vor fi cuprinse în noua lege.

O zi mai târziu, Nicolae Ciucă și-a încheiat mandatul, iar Marcel Ciolacu a devenit premier pe 15 iunie. Apoi, în locul unei noi grile de salarizare, Guvernul Ciolacu a început să vorbească despre costurile uriașe ale reformei, iar la 30 august 2023, ministrul Finanțelor de atunci, Marcel Boloș, spunea că aplicarea legii ar pune presiune uriașă asupra bugetului și, totodată, recunoștea că România trebuie să aleagă între două reforme asumate prin PNRR: legea salarizării și noua lege a pensiilor.

Apoi, la finalul anului 2023, România a renegociat PNRR, iar Comisia Europeană a acceptat mutarea termenului pentru adoptarea legii în 2025.

Anul electoral 2024

În an electoral, Guvernul Ciolacu a decis să prioritizeze reforma pensiilor și să amâne legea salarizării, știind că adoptarea unei astfel de reforme ar afecta în mod direct rezultatele pe care PSD urma să le obțină la alegeri.

2025

După ce a ratat și termenul asumat pentru 2025, Guvernul a fost nevoit să renegocieze cu Comisia Europeană calendarul reformei. Executivul a invocat constrângerile bugetare și imposibilitatea implementării unei noi legi a salarizării în contextul deficitului bugetar excesiv. Comisia Europeană a acceptat o nouă amânare, stabilind ca termen limită pentru adoptarea reformei luna august 2026.

2026

Primăvara lui 2026 a adus o criză politică majoră în România. Guvernul Bolojan a căzut pe 5 mai 2026, după adoptarea unei moțiuni de cenzură, în urma căreia ministrul PSD Florin Manole a plecat de la Ministerul Muncii, iar Dragoș Pîslaru a preluat interimar portofoliul.

La declanșarea crizei politice, legea era deja într-o etapă avansată, însă fără un proiect adoptat de Guvern și fără un text trimis Parlamentului.

Astăzi, suntem la mai puțin de cinci săptămâni de la termenul limită pentru adoptarea Legii salarizării, iar în contextul politic actual este greu de crezut că reforma va fi, în primul rând, modificată astfel încât cerințele sindicatelor să fie respectate, iar mai apoi parcursă prin toate etapele necesare adoptării într-un interval de timp atât de scurt.