Bdul Traian, Bloc 23, Ap. 9
Baia Mare, România
0362-401.331; 0362-401.332
office@gazetademaramures.ro
Vineri , 9 August , 2013

Lăptişorul de matcă, izvor de tinereţe şi sănătate (I)

de Cristina Aosan

Matca şi albina au o înzestrare genetică absolut identică. Şi totuşi, sunt atât de deosebite! Longevitatea extraordinară a mătcii, funcţia sa de procreere în stup, dimensiunile cu mult mai mari decât ale unei lucrătoare, sunt consecinţe doar ale unei hrane speciale, de cea mai bună calitate.

Regina stupului primeşte toată viaţa, ca unic aliment, lăptişorul impropriu numit de matcă, produs de fapt de către albine. Lucrătoarele primesc doar 3 zile acest tip de hrană, la începutul vieţii larvare. Urmarea: matca este aproape dublă ca lungime. Trăieşte obişnuit 3-4 ani, uneori 6 sau chiar 8 ani. Lucrătoarele nu depăşesc ca durată de viaţă două luni, cu excepţia celor care iernează.

Albinele nu au egal în lumea animală în ceea ce priveşte organizarea socială. La fel, cel mai important produs al stupului, lăptişorul de matcă nu are echivalent în întreaga lume animală şi vegetală. Se pare că este unul dintre cele mai puternice stimulatoare naturale pentru formarea şi specializarea celulelor stem.

 
 
Studii recente
 

Anul trecut, în Congresul de Apiterapie de la Passau, japonezii de la Nagaragawa Research Center au comunicat câteva studii deosebit de interesante pentru vârsta a treia.

 

Unul, făcut pe şoareci, a arătat că administrarea orală de lăptişor de matcă timp de 9 săptămâni a condus la creşterea greutăţii oaselor, a cantităţii de procolagen osos şi a cantităţii de cenuşă provenită din arderea oaselor.

Studiul a demonstrat ceea ce se bănuia, din practica clinicii medicale umane, că lăptişorul stimulează formarea matricei organice osoase şi mineralizarea ei, fiind util în osteopenie, osteoporoza, fracturi, alte afecţiuni care necesită osificare. 

 

Un alt studiu a urmărit funcţionarea axului hipotalamo-hipofizar. Se ştie că acesta înregistrează un declin odată cu vârsta, ceea ce afectează calitatea vieţii şi creşte riscul pentru diferite boli. La şobolani este cunoscut fenomenul natural de creştere a greutăţii hipofizei odată cu vârsta. Experimental, s-a administrat şobolanilor lăptişor de matcă oral, timp de 7 luni. Hipofiza lor a scăzut semnificativ în greutate, comparativ cu grupul de control care nu a primit lăptişor şi la care hipofiza a crescut corespunzător vârstei. S-au urmărit în paralel mai mulţi hormoni, în hipofiză şi sânge. Între ei, prolactina care obişnuit creşte cu vârsta, a scăzut la grupul cu lăptişor, TSH-ul şi hormonii tiroidieni s-au îmbunătăţit.

 

Cel mai interesant a fost un studiu clinic dublu orb, făcut pe 60 voluntari vârstnici, între 60 şi 78 de ani. Timp de 6 luni, jumătate dintre ei au primit zilnic, câte 3 g de lăptişor de matcă dizolvat într-un suc; cei din jumătatea de control au băut sucul simplu. S-au făcut numeroase analize de sânge şi o examinare psihologică. La final, principalele rezultate la grupul care a luat lăptişor au fost următoarele: s-a îmbunătăţit scorul de sănătate mintală (în schimb la grupul de control s-a menţinut scăderea obişnuită vârstei), au crescut numărul de hematii şi hematocritul, a crescut indexul insulinic şi a scăzut glicemia matinală (a-jeune).    

 
 

COMPOZIŢIE CHIMICĂ. LĂPTIŞORUL DE MATCĂ ŞI HORMONII

 

Când ne gândim la lăptişorul de matcă, e bine de reflectat asupra următoarei realităţi: în lume există o enormă diversitate de tipuri de nectar, de miere şi polen, care constituie hrana albinelor, sub o formă sau alta. Cu toate acestea, lăptişorul de matcă peste tot în lume este foarte asemănător.

 

Deşi îşi are originea în mediul vegetal, prin transformările glandulare ale albinei, lăptişorul de matcă crud nu are corespondent ca eficienţă în lumea vegetală şi nici nu a fost până acum reprodus în întregime pe cale sintetică. Noi, oamenii, am ajuns în spaţiu şi pe fundul oceanelor, dar deocamdată nu reuşim să înţelegem ce face albina, cu atât mai puţin să reproducem munca sa.

 

Lăptişorul de matcă crud are o culoare alb sidefie până la gălbui, un miros caracteristic, puţin aromat, un gust acidulat, astringent şi uşor picant.

Cu o densitate de circa 1,1, se dizolvă parţial în apă. Aciditatea apropiată de cea a sucului gastric îl face uşor de tolerat.

 

Conţine apă, circa 10-15% proteine, 10-15% glucide, 5% lipide, 2% alte substanţe.

 
 

Are în compoziţie toţi aminoacizii esenţiali. Acizi cu acţiune antitumorală (acidul 10-hidroxi 2-decenoic), enzime şi co-enzime, o peptidă de tip insulină, care îl recomandă în diabet indiferent de tip, substanţe heterociclice, acetilcolina (important neurotransmiţător), oligo-elemente (potasiu, fosfor, fier, calciu, siliciu), vitamine.

Cel mai bine este reprezentat complexul vitaminic B. Vitamina C este prezentă doar sub formă de urme, iar vitaminele A, D, K şi E lipsesc. Aceasta a constituit o mare surpriză pentru cercetătorii care presupuneau că fertilitatea deosebită a mătcii ar fi în legătura cu vitamina E, supranumită şi a fertilităţii.

 
 

Iată cât de simplu este redemonstrat un lucru de fapt ştiut, dar neglijat, că anumite substanţe chimice pot acţiona pe o direcţie dată pentru o anumită specie, dar nu se pot face translatări simpliste, de la o specie la alta.

 

Şi un alt adevăr din natură: substanţele chimice din compoziţia oricărui remediu natural exercită o acţiune în cadrul unui complex chimic, în care contează întregul, ci nu atât de mult fiecare componentă luată separat.

După mai bine de 40 de ani de când este studiat, compoziţia chimică a lăptişorului nu este pe deplin elucidată. Există încă un procent de circa 2-3% substanţe nedeterminate, care nu a coborât oriunde a fost analizat în lume.

Cu ani în urmă, regretatul Nicolae V. Ilieşiu spunea ceea ce a rămas în actualitate: „Într-un volum echivalent unei doze homeopatice, lăptişorul de matcă concentrează o materie biologică atât de activă, complexă şi echilibrată ca raport de factori compoziţionali, încât este capabil să declanşeze procese şi fenomene ale căror efecte nu le putem explica şi justifica decât în parte”.

 

În literatura de specialitate, suntem puşi uneori în situaţia de a corecta anumite aprecieri greşite. Pentru a înţelege produsele stupului, trebuie să înţelegi în primul rând albina şi modul ei de viaţă. Aşa începe apiterapia pentru profesionişti. Lăptişorul de matcă NU poate conţine hormoni datorită faptului că el este produsul unor glande exocrine (exo=în afară; krein=a secreta, gr.) - glandele hipofaringiene. E ca şi cum ai spune că glandele salivare ale omului produc hormoni.

Astfel că determinările de testosteron (culmea!), progesteron şi estradiol din lăptişorul de matcă pot fi puse pe seama unor erori de laborator.

 

De altminteri, consultându-mă cu oameni de ştiinţă de cea mai înaltă ţinută, s-a confirmat că aceste determinări nu mai respectă rigoarea altor vremuri, şi nu sunt repetate şi coroborate statistic. O astfel de eroare produsă azi, şi comunicată mâine, ajunge să fie citată în numeroase lucrări, fără ca autorii acestora să fi văzut măcar un singur buletin de analiză.    

 
 

Cristina Aoşan, membru în Comisia de Apiterapie a Apimondia

- fondator şi Vicepreşedintele Societăţii Române de Apiterapie din 2007

- membru de onoare al Societăţii Japoneze de Apiterapie

- membră în Comisia medicală a Apimondia

 
Date de contact: www.aosan.com
 

Un lăptişor de matcă cu care am obţinut rezultate (convenţional, bio, Ballot-Flurin) găsiţi la Melidava.

Tel.: 0256.200.105; 0740.20.50.40; 0768.19.29.39;

www.melidava.ro