Jenant, mișeilor! / Trebuie să viețuim, nu să supraviețuim!

Eu cred că viitorul președinte trebuie să repare marile dezechilibre existente în societatea românească. Fiindcă s-a făcut propagandă electorală la noi, unii au mers spre o direcție, alții spre alta, în loc să arate că taina aceasta a viețuirii și supraviețuirii este echilibrul, cumpănirea.

Noi trebuie să rămânem europeni, dar fără să ne dizolvăm din calitatea de români. Publicul românesc acesta, despre care spuneți că e cuprins de frică, unii de o anumită frică, alții de alta, ar trebui asigurat că țara trebuie să rămână ceea ce este, dar cu posibilitatea de îmbunătățire și a vieții și a nivelului de trai, a culturii și a cercetării înzecit înmiit.

Și asta se poate face prin încrederea pe care s-o avem în noi, în forța acestui popor care există, iată, de la sfârșitul mileniului întâi și încă viețuiește. Ar fi păcat doar să supraviețuiască de acuma.

Noi ar trebui să conviețuim cu cei de lângă noi, care-s altfel decât noi, dar fără de care nu putem trăi, și să viețuim întru demnitate, întru onoare.

Viitorul președinte are o sarcină foarte grea să mențină speranța în bine, speranța în ceea ce este verificat și speranța traiului nostru în această Europă pentru care ne-am luptat.

Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române