Jenant, mișeilor! / O țară care taie frunze la câini

La evaluarea națională, un elev a explicat că sensul expresiei „a tăia frunze la câini”, înseamnă „să hrănești câinii. Și ei au nevoie să mănânce legume”. Dincolo de amuzament, astfel de situații ar trebui să arate că noi, românii, tăiem în general frunze la câini atunci când vine vorba de educație. O dovadă o reprezintă și noul studiu despre percepția românilor asupra comunismului. Nu nostalgia față de trecut a unora e îngrijorătoare, ci neștiința și dezinteresul majorității.

Internetul, AI-ul și sursele de informare despre care vorbim atât nu formează caractere.

Caracterul, discernământul dintre bine și rău, puterea de analiză o formează educația, clasică, din familie și școală. Dacă în 35 de ani, care în istorie reprezintă un mizilic, noi am uitat ce a însemnat comunismul, e grav și trist.

Dacă nu știm ce au însemnat lagărele și închisorile, fenomenul Pitești și reeducarea prin tortură, cenzura, foamea, pilele, relațiile și cumetriile, încălcarea drepturilor și libertăților, ateismul promovat prin aparatul de stat înseamnă că suntem inculți, ușor de manipulat și dezinteresați.

Din tot studiul, cel mai tare m-a șocat că 55.8% dintre români cred că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România și că 48.2% dintre respondenți consideră că înainte de 1989 se promovau mai multe valori morale decât în prezent.

Dacă să arestezi și să ucizi oameni nevinovați, să încurajezi dilatoria, să impui cu forța o doctrină criminală, să dărâmi biserici, să promovezi oameni doar cu carnetul de partid etc. poate fi considerat moral... atunci România și-a pierdut cu totul direcția și scara de valori.

Evident că astfel de studii, ca și campaniile scumpe de după, nu rezolvă nimic. Educația și formarea conștiinței reprezintă o chestiune care ține de voința și conștiința fiecăruia. Dacă nu ai fost curios să vizitezi Memorialul din Sighet sau să citești o carte de memorialistică, nu poate Statul să facă asta în locul tău.

Trist este că nu putem face diferența între lucrurile importante și cele neimportante.